Amăgi
Definitie, sens si explicatie
1Amăgi, amagesc, verb Iv.
Tranzitiv si reflexiv A (se) insela. ♦ Tranzitiv A ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase). – Limba Latina *ammagire.
Tranzitiv si reflexiv A (se) insela. ♦ Tranzitiv A ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase). – Limba Latina *ammagire.
2A amagi antonim: a dezamagi
3Amăgi verb
1. verifica cuvantul: insela.
2. a ademeni, a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a tenta, (invechit) a aromi, a napastui, (figurativ) a imbia. (Perspectiva il -.)
1. verifica cuvantul: insela.
2. a ademeni, a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a tenta, (invechit) a aromi, a napastui, (figurativ) a imbia. (Perspectiva il -.)
4Amagi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural amagesc, imperfect 3 singular amagea; conjunctie: prezent 3 singular si plural amageasca
5A Se Amăgi ma -esc intranzitiv A lua un neadevar drept adevar; a se insela; a se pacali. /<lat. ammagire
6A Amăgi -esc 1. tranzitiv 1) (persoane) A face sa se amageasca (recurgand la diverse mijloace necinstite); a insela; a pacali. 2) (persoane) A atrage prin promisiuni false (profitand de incredere).
2. intranzitiv familiar A spune minciuni; a minti. /<lat. ammagire
2. intranzitiv familiar A spune minciuni; a minti. /<lat. ammagire
7Amagi (amagesc, amagit), verb –
1. (Înv.) A vraji, a face farmece. –
2. A amagi, a momi. – Mr. (amavipsire) „a vraji”.
Gr. μαγεύω „a fermeca” (Hasdeu; Dar; Diculescu, Elementele, 474; Rosetti, Ii, 66), probabil prin intermediul unui limba latina *magῑre, *magare, conform calabr., sicil. ammagari, cat., sp. amagar.
În mr., din limba neogreaca: μαγεύω, de unde si bulgara magiosvam.
Derivat amageala, substantiv feminin (inselaciune, artificiu); amagelnic, adjectiv (invechit, inselator); amageu, substantiv masculin (impostor), pe care Diculescu, Elementele, 474, il deriva dintr-un limba greaca (veche) *μαγεύς; amagire, substantiv feminin (invechit, ademenire); amagitor, adjectiv ; amagitura, (invechit, inselaciune, escrocherie).
1. (Înv.) A vraji, a face farmece. –
2. A amagi, a momi. – Mr. (amavipsire) „a vraji”.
Gr. μαγεύω „a fermeca” (Hasdeu; Dar; Diculescu, Elementele, 474; Rosetti, Ii, 66), probabil prin intermediul unui limba latina *magῑre, *magare, conform calabr., sicil. ammagari, cat., sp. amagar.
În mr., din limba neogreaca: μαγεύω, de unde si bulgara magiosvam.
Derivat amageala, substantiv feminin (inselaciune, artificiu); amagelnic, adjectiv (invechit, inselator); amageu, substantiv masculin (impostor), pe care Diculescu, Elementele, 474, il deriva dintr-un limba greaca (veche) *μαγεύς; amagire, substantiv feminin (invechit, ademenire); amagitor, adjectiv ; amagitura, (invechit, inselaciune, escrocherie).