Anume
Definitie, sens si explicatie
1Anume adjectiv invar., adverb I. Adjectiv invar.
Care se face, se spune etcetera in mod special.
O vorba anume. Ii. Adv.
1. Cu nume de... ♦ Iata care; adica.
În limba romana sunt trei genuri, si anume: masculin, feminin si neutru.
2. Înadins, special; cu scopul.
A venit anume pentru mine.
3. În mod precis, exact.
Cat anume ? – A3 + Nume.
Care se face, se spune etcetera in mod special.
O vorba anume. Ii. Adv.
1. Cu nume de... ♦ Iata care; adica.
În limba romana sunt trei genuri, si anume: masculin, feminin si neutru.
2. Înadins, special; cu scopul.
A venit anume pentru mine.
3. În mod precis, exact.
Cat anume ? – A3 + Nume.
2Anume adverb , adjectiv
1. adverb verifica cuvantul: adica.
2. adverb dinadins, expres, intentionat, inadins, special. (A procedat - in acest sens.)
3. adverb special, (invechit) specialmente. (M-am dus - la el.)
4. adjectiv verifica cuvantul: anumit.
1. adverb verifica cuvantul: adica.
2. adverb dinadins, expres, intentionat, inadins, special. (A procedat - in acest sens.)
3. adverb special, (invechit) specialmente. (M-am dus - la el.)
4. adjectiv verifica cuvantul: anumit.
3Anume adverb , adjectiv invar.
4Anume2 adverb 1) (se foloseste pentru a preciza ceva) - asa. - atat. - el. 2) (inaintea unei enumerari precedat de Si) Iata care; adica. 3) În mod intentionat; inadins; special. A spus - ca sa auda si altii. 4) Care corespunde intru totul adevarului; in totala conformitate; exact; precis. Unde -? Cine -? ♢ Un - un oarecare. /a + nume
5Anume1 functie gramaticala: adjectiv, invar.
Care se face sau se spune in mod special. O vorba -. /a + nume
Care se face sau se spune in mod special. O vorba -. /a + nume