Aprobare
Definitie, sens si explicatie
1Aprobare, aprobari, substantiv feminin Faptul de a aproba; (concretizat) act prin care se aproba ceva. – Verifica cuvantul: Aproba.
2Aprobare antonim: dezaprobare, respingere
3Aprobare substantiv
1. acceptare, admitere, consimtire, incuviintare. (- scoaterii la concurs a unui post vacant.)
2. (figurativ) lumina verde, unda verde. (A primit - pentru ...)
3. verifica cuvantul: incuviintare.
4. verifica cuvantul: agrement.
1. acceptare, admitere, consimtire, incuviintare. (- scoaterii la concurs a unui post vacant.)
2. (figurativ) lumina verde, unda verde. (A primit - pentru ...)
3. verifica cuvantul: incuviintare.
4. verifica cuvantul: agrement.
4Aprobare substantiv feminin (silabe -pro-), g.-d. art. aprobarii; plural aprobari
5Aprobare -ari f. 1) verifica cuvantul: A aproba. 2) Act prin care se aproba ceva. [G.-d. Aprobarii] /v. a aproba
6Aprobare substantiv feminin
1. faptul de a aproba.
2. act prin care se aproba ceva. (< aproba)
1. faptul de a aproba.
2. act prin care se aproba ceva. (< aproba)
7Aprobare substantiv feminin Faptul de a aproba; incuviintare; consimtire; permisiune. ♦ Act, document prin care se permite, se aproba ceva. [< Aproba].