Definitie Arde - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Arde, ard verb III. I. Intranzitiv (Despre foc) A fi aprins. II.
1. Tranzitiv A da foc, a baga in foc. ♢ Expresie A arde cu fierul rosu = A) a face (unui animal) un semn cu un fier inrosit in foc; B) a infiera; a stigmatiza (pe cineva).
2. Tranzitiv, reflexiv si instranzitiv A (se) consuma, a (se) distruge prin foc. ♦ Tranzitiv A strica o mancare expunand-o prea mult la actiunea focului. ♢ Reflexiv S-a ars mancarea. ♦ Tranzitiv A distruge printr-o reactie chimica.
3. Tranzitiv si instranzitiv A incinge, a incalzi (tare). ♦ Tranzitiv A expune actiunii focului (in procesul de fabricare) obiecte de lut, de ceramica etcetera ♦ Tranzitiv A dezinfecta un instrument trecandu-l prin flacara. ♦ Tranzitiv A cauteriza o rana. Iii. Intranzitiv
1. A raspandi lumina; a luci, a straluci.
Lampa arde.
2. (Despre soare) A raspandi caldura mare; a dogori; a fi fierbinte. ♦ Tranzitiv si reflexiv A (se) bronza, a (se) parli (prea tare). IV.
1. Reflexiv si tranz.
A suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) frige. ♦ Tranzitiv A produce o senzatie asemanatoare cu o arsura.
2. Tranzitiv Figurativ A da o lovitura.
I-a ars o palma. ♦ (Familiar) A face ceva cu pasiune.
Îi arde o hora. ♦ Tranzitiv si reflexiv (Familiar) A (se) pacali, a (se) insela.
3. Intranzitiv A se inrosi tare (din cauza unei stari emotive). ♦ A avea febra. ♦ Figurativ A fi cuprins de un sentiment profund, puternic. ♢ Expresie A-i arde (cuiva) de ceva = a simti o dorinta (arzatoare); a avea dispozitia sa..., a avea chef de... – Limba Latina Ardere.

Varianta definitie 2: A arde antonim: a se stinge

Varianta definitie 3: Arde verb verifica cuvantul: ademeni, amagi, banui, da, incanta, insela, minti, momi, pacali, prosti, purta, sclipi, straluci, trage, trisa.

Varianta definitie 4: Arde verb
1. a dogori, a frige, a parjoli, (popular) a pripi, a zapusi, (invechit si reg.) a pali, a prigori. (Soarele -.)
2. verifica cuvantul: incinge.
3. a (se) mistui. (Focul a - totul.)
4. verifica cuvantul: incinera.
5. verifica cuvantul: frige.
6. verifica cuvantul: cauteriza.
7. verifica cuvantul: bronza.
8. verifica cuvantul: lumina.

Varianta definitie 5: Arde verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural ard, imperfect 3 singular ardea, perf. substantiv 1 singular arsei, 1 plural arseram; conjunctie: prezent 3 singular si plural arda (si arza in expresia arza-l focul); imper. 2 singular tranz. arde!, instranzitiv arzi!, 2 plural ardeti!; part. ars

Varianta definitie 6: A se arde ma ard intranzitiv 1) (despre oameni sau despre corpul lor) A se bronza prea tare. 2) figurativ A suferi un esec; a ramane pagubas; a se frige; a se parli. /<lat. ardere

Varianta definitie 7: A ARDE ard
1. intranzitiv 1) (despre foc) A fi aprins. 2) (despre obiecte, lucruri etcetera) A se distruge prin foc; a se preface in cenusa. Padurea arde. 3) A emite lumina; a lumina. Lampa arde. 4) (despre surse de caldura) A emana radiatii calorice; a raspandi caldura foarte mare; a frige; a dogori; a parjoli; a parli; a pali. Soba arde. 5) figurat (despre persoane sau despre parti ale corpului lor) A avea temperatura ridicata. 6) figurativ (despre fata, obraji) A se inrosi din cauza unei stari emotive. 7) A fi cuprins de un sentiment puternic. - de rusine. 8) A avea mare dorinta (de ceva). A-i - de plecare.
2. tranzitiv I. 1) A distruge prin foc; a preface in cenusa. - o scrisoare. 2) A consuma dand la foc. - toate lemnele. 3) (mancaruri) A face sa-si piarda calitatile, expunand prea mult actiunii focului. 4) (caramida, obiecte de ceramica etcetera) A supune actiunii focului in procesul de fabricatie. 5) (instrumente) A trece prin foc in vederea dezinfectarii. 6) (tesuturi bolnave) A distruge cu cauterul; a cauteriza. 7) (fiinte sau parti ale corpului lor) A face sa suporte o durere fizica (atingand de foc sau de ceva fierbinte); a frige. 8) figurativ A face sa simta o senzatie asemanatoare cu o arsura. II. (in imbinari) 1) (sugerand ideea de bataie) - o palma. - un bici. 2) (sugerand ideea realizarii din plin a unui proces) - un cantec. - o sarba. iii. (in imprecatii) Arda-l (sau Arza-l) focul (sa-l arda)! /<lat. ardere

Varianta definitie 8: Arde (ard, ars), verb –
1. A fi aprins. –
2. A mistui, a consuma prin foc. –
3. A incalzi soarele, a pirjoli. –
4. A incalzi. –
5. A se consuma grasimile organice, a se produce combustie interna. –
6. A avea calduri sau febra, ca urmare a arderilor din organism. –
7. A fi mistuit de focul patimii. –
8. A ustura, a durea, a produce suferinta. –
9. A incalzi, a dogori. –
10. a insela, a trage pe sfoara, a escroca. –
11. A avea chef de ceva. –
12. A face ceva de mintuiala, a da rasol. –
13. (Argou) A avea relatii sexuale cu o femeie. – Mr. ardu, ardire, megl. ard, istr. ordu.
Limba Latina *ardĕre, in loc de ardēre (Puscariu 114; Candrea-Dens., 78; REW 620; DAR); conform vegl. ardar, limba italiana ardere, prov., verifica cuvantul: franceza ardre (conform verifica cuvantul: franceza ardoir ‹ ardēre), cat., sp., port. arder.
Conform: arsita, arsura.
Derivat ardeasca, substantiv feminin (dans tipic din Bucovina), dans legat de obiceiurile populare ale focurilor de Boboteaza, si al carui nume vine de la pericolul de a-si arde hainele la care s-ar expune cei care il joaca, daca nu ar fi atenti (DAR nu cunoaste originea acestui cuvint); ardei, substantiv masculin, pe care Körting 826 il deriva de la limba latina *ardivus (respins de Densusianu, Rom., XXXIII, 274) este probabil un plural vechi de la *ardel, formatie dim.; ardeia, verb (a condimenta cu ardei); ardeietura, substantiv feminin (boia de ardei); arzator, adjectiv (fierbinte, puternic, intens, palpitant).
Din. rom. a trecut in. mag. ardelj „ardei” (Edelspacher 8).

Varianta definitie 9: Arde, ard I. v.t.
1. a fura (pe cineva)
2. a bate.
3. a condamna. II. v.r. a avea necazuri, a da de bucluc (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)