Ardelean -ă
Definitie, sens si explicatie
1Ardelean, -ă, ardeleni, -e, substantiv, adjectiv
1. Substantiv masculin si feminin: Persoana (originara) din Ardeal; transilvanean.
2. Adjectiv Care apartine Ardealului sau populatiei lui, privitor la Ardeal sau la populatia lui; transilvanean, ardelenesc.
3. S.f. art.
Numele unui dans popular din Ardeal; melodie dupa care se executa acest dans; ardeleneasca. – Ardeal (n.pr.) + sufix -ean.
1. Substantiv masculin si feminin: Persoana (originara) din Ardeal; transilvanean.
2. Adjectiv Care apartine Ardealului sau populatiei lui, privitor la Ardeal sau la populatia lui; transilvanean, ardelenesc.
3. S.f. art.
Numele unui dans popular din Ardeal; melodie dupa care se executa acest dans; ardeleneasca. – Ardeal (n.pr.) + sufix -ean.
2Ardelean s., adjectiv
1. substantiv verifica cuvantul: transilvanean.
2. adjectiv verifica cuvantul: transilvanean.
1. substantiv verifica cuvantul: transilvanean.
2. adjectiv verifica cuvantul: transilvanean.
3Ardelean adjectiv m., substantiv masculin, plural ardeleni; f. singular ardeleana, plural ardelene
4Ardelean2 -eana (-eni, -ene) masculin si feminin Persoana care face parte din populatia Ardealului sau este originara din Ardeal; transilvanean. /Ardeal n. pr. + sufix -ean
5Ardelean1 -eana (-eni, -ene) Care apartine Ardealului sau populatiei lui; transilvanean. /Ardeal n. pr. + sufix -ean
6Ardelean (ardeleana), adjectiv – Transilvanean.
De la Ardeal, celalalt nume al Transilvaniei, si acesta legat de mag.
Erdely, limba turca: Erdel (Cihac, Ii, 476; Dar). – Derivat ardelean, substantiv masculin; ardelenesc, adjectiv ; ardeleneste, adverb ; ardelenism, substantiv neutru
De la Ardeal, celalalt nume al Transilvaniei, si acesta legat de mag.
Erdely, limba turca: Erdel (Cihac, Ii, 476; Dar). – Derivat ardelean, substantiv masculin; ardelenesc, adjectiv ; ardeleneste, adverb ; ardelenism, substantiv neutru