Aresta
Definitie, sens si explicatie
1Aresta, arestez, verb I. Tranzitiv A tine pe cineva sub paza legala in vederea unui proces sau a cercetarilor judiciare; a inchide, a arestui. – Din Arest.
2A aresta antonim: a elibera
3Aresta verb (Jur.)
1. a detine, a inchide, a intemnita, a retine, (invechit si reg.) a robi, (invechit) a arestalui, a arestui, a popri, a temnita, a zavori. (Hotul a fost - mai multa vreme.)
2. a captura, a prinde. (Criminalul a fost - ieri.)
3. a ridica. (L-a - de acasa.)
1. a detine, a inchide, a intemnita, a retine, (invechit si reg.) a robi, (invechit) a arestalui, a arestui, a popri, a temnita, a zavori. (Hotul a fost - mai multa vreme.)
2. a captura, a prinde. (Criminalul a fost - ieri.)
3. a ridica. (L-a - de acasa.)
4Aresta verb, indicativ prezent 1 singular arestez, 3 singular si plural aresteaza
5A aresta -ez tranzitiv (persoane) A retine prin arest; a pune la arest. /Din arest
6Aresta verb tr. a supune pe cineva la arest, a priva de libertate; a detine. (< limba latina arrestare, dupa franceza arrêter)
7Aresta verb I. tr.
A supune pe cineva la arest; a inchide. [Varianta arestui verb Iv. / < Arest + -a].
A supune pe cineva la arest; a inchide. [Varianta arestui verb Iv. / < Arest + -a].