Ateia
Definitie, sens si explicatie
1Ateia, atei, verb I reflexiv (regional) a se imbraca (de sarbatoare)
2Ateia (-i, -at), verb – (Banat) A imbraca de sarbatoare, a gati, a dichisi.
Origine necunoscuta.
Dupa o parere mai veche a lui Mangiuca, Familia, 1884, 67, si Philippide, Zrph., Xxxi, 294, ar fi cuvint identic cu limba italiana attilarsi, verifica cuvantul: prov. atilhar; ipoteza pe drept cuvint combatuta de Dar, conform Rew
2604. Dupa Puscariu, Zrph., Xxxii, 112, ar fi o forma refacuta pe baza lui desteia, si aceasta de la limba latina *destilāre (conform impotriva acestei pareri, Graur, Bl, V, 95).
Spitzer, Bl, Vi, 235 se refera, la etimonul tei, putin probabil. – Derivat ateietura, substantiv feminin (haine de duminica, podoabe).
Origine necunoscuta.
Dupa o parere mai veche a lui Mangiuca, Familia, 1884, 67, si Philippide, Zrph., Xxxi, 294, ar fi cuvint identic cu limba italiana attilarsi, verifica cuvantul: prov. atilhar; ipoteza pe drept cuvint combatuta de Dar, conform Rew
2604. Dupa Puscariu, Zrph., Xxxii, 112, ar fi o forma refacuta pe baza lui desteia, si aceasta de la limba latina *destilāre (conform impotriva acestei pareri, Graur, Bl, V, 95).
Spitzer, Bl, Vi, 235 se refera, la etimonul tei, putin probabil. – Derivat ateietura, substantiv feminin (haine de duminica, podoabe).