Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Bală

1 * Cuvantul cu diacritice: bálă
Cuvantul fara diacritice: bala

Definitie: BALĂ, bale, substantiv feminin: (Popular) Monstru, dihanie, fiară groaznică. – Etimologie necunoscuta

2 * Cuvantul cu diacritice: bálă
Cuvantul fara diacritice: bala

Definitie: bală (monstru) substantiv feminin, g.-d. art. balei; plural bale

3 * Cuvantul cu diacritice: bálă -e
Cuvantul fara diacritice: bala

Definitie: BALĂ -e f. folc. Fiară înspăimântătoare; monstru; dihanie. /Origine necunoscuta

4 * Cuvantul cu diacritice: bálă bále
Cuvantul fara diacritice: bala

Definitie: bală (bale), substantiv feminin – Pachet, legătură. – Varianta bal. Mr. bală. limba italiana: balla, de unde și limba neogreaca: μπάλα. Varianta, din franceza balle. Aparține terminologiei comerciale; conform balot.

5 * Cuvantul cu diacritice: bálă bále
Cuvantul fara diacritice: bala

Definitie: bală (bale), substantiv feminin – 1. Vietate, lighioană. – 2. Monstru, fiară. Probabil contracție de la boală, care se folosește curent în limba populară, ca termen depreciativ, aplicat mai ales vitelor. Primul său sens trebuie să fi fost, ca în boală, cel de „lighioană primejdioasă” sau „calamitate”. Accepția de „monstru”, care apare exclusiv în dicționare, este numai secundară și artificială, datorită asocierii instinctive cu balaur. În acest sens se folosește mai ales în literatura scrisă: uzul popular (conform în DAR; o bală de cîine, o bală de copil, du-te’n bală, mînca-te-ar balele; în Candrea; o bală de ibovnică) se identifică perfect cu cel al lui boală. După altă ipoteză, este vorba de limba latina bellua (Tiktin; REW 1026; Philippide, II, 633; Pascu, Arch. Rom., VI, 224), conform limba albaneza boljë, „dragon”, limba italiana belva „fiară”; dar această explicație prezintă dificultăți fonetice. Hasdeu 2374, urmat de DAR, se gîndea la o formație modernă, pe baza lui bale, și o lega cu credința populară legată de balele dracului. În sfîrșit, Scriban pleacă de la limba latina popular billa „animal de tracțiune”.