1
Băț, bețe, substantiv neutru
1. Bucată de lemn lungă și subțire.
Expresie A pune (cuiva) bețe în roate = a face (cuiva) dificultăți pentru a zădărnici o acțiune, un plan. (Regional) A da (ca câinele) prin băț = a fi extrem de insistent, de obraznic. A rămâne cu traista-n băț = a sărăci. A-și lua traista-n băț = a porni la drum, a pleca.
(Adverbial) Drept țeapăn, rigid. Stă băț.
2. Figurat Lovitură cu bățul (1).
3. Piesă în formă de vergea, care intră în alcătuirea diferitelor unelte, mașini etc. Bățul ițelor. - Etimologie necunoscută
1. Bucată de lemn lungă și subțire.
Expresie A pune (cuiva) bețe în roate = a face (cuiva) dificultăți pentru a zădărnici o acțiune, un plan. (Regional) A da (ca câinele) prin băț = a fi extrem de insistent, de obraznic. A rămâne cu traista-n băț = a sărăci. A-și lua traista-n băț = a porni la drum, a pleca.
(Adverbial) Drept țeapăn, rigid. Stă băț.
2. Figurat Lovitură cu bățul (1).
3. Piesă în formă de vergea, care intră în alcătuirea diferitelor unelte, mașini etc. Bățul ițelor. - Etimologie necunoscută
DEX – dicționarul explicativ
2
Băț bețe neutru 1) Bucată de lemn lungă și subțire (cu diferite întrebuințări).
A pune (cuiva) bețe în roate a crea greutăți pentru a zădărnici realizarea unor planuri; a pune piedici. A rămâne cu traista în băț a ajunge pe drumuri; a se ruina; a fi falit. 2) Lovitură dată cu asemenea bucată de lemn. /Origine necunoscută
A pune (cuiva) bețe în roate a crea greutăți pentru a zădărnici realizarea unor planuri; a pune piedici. A rămâne cu traista în băț a ajunge pe drumuri; a se ruina; a fi falit. 2) Lovitură dată cu asemenea bucată de lemn. /Origine necunoscută
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Băț (bețe), substantiv neutru – Bucată de lemn, nuia.
Probabil din slavă bičĭ „flagellum”, conform dubletul bici. Fonetismul nu este clar, dar dificultățile pe care le prezintă nu sînt de netrecut.
Pledează în favoarea acestei ipoteze identitatea sensurilor, și absența acestor cuvinte în dialecte.
În schimb, celelate explicații date pînă acum, nu par convingătoare.
Miklosich, Slaw.
Elem., 16, urmat de Cihac, se referă la slavă bŭtŭ „sceptrum” (› română bîtă), de unde provine și maghiară bot; însă ipoteza sa lasă neexplicată transformarea lui t în ț.
Dar pune în legătură cuvîntul băț cu bîtă, ca mai sus, și cu maghiară pa(l)ca; pentru dificultățile prezentate de această analogie, conform Skok,
62. Există și unii care caută explicația în latină După Pascu, Latină, 256, din latină *vĭttum, și acesta de la vitta; totuși, rămîne nelămurită alterarea consoanei finale.
Scriban se gîndește la vitium, ceea ce este imposibil din punct de vedere semantic.
Lausberg, Mundarten, 186, propune latină vectis, de unde și calabr., basil. bett „baston”; dar fonetismul ridică mari dificultăți.
Derivat bățos, adjectiv (fibros; drept, țeapăn; îngîmfat, plin de sine); bețigaș, bețișor, substantiv neutru *diminutiv al lui băț).
Probabil din slavă bičĭ „flagellum”, conform dubletul bici. Fonetismul nu este clar, dar dificultățile pe care le prezintă nu sînt de netrecut.
Pledează în favoarea acestei ipoteze identitatea sensurilor, și absența acestor cuvinte în dialecte.
În schimb, celelate explicații date pînă acum, nu par convingătoare.
Miklosich, Slaw.
Elem., 16, urmat de Cihac, se referă la slavă bŭtŭ „sceptrum” (› română bîtă), de unde provine și maghiară bot; însă ipoteza sa lasă neexplicată transformarea lui t în ț.
Dar pune în legătură cuvîntul băț cu bîtă, ca mai sus, și cu maghiară pa(l)ca; pentru dificultățile prezentate de această analogie, conform Skok,
62. Există și unii care caută explicația în latină După Pascu, Latină, 256, din latină *vĭttum, și acesta de la vitta; totuși, rămîne nelămurită alterarea consoanei finale.
Scriban se gîndește la vitium, ceea ce este imposibil din punct de vedere semantic.
Lausberg, Mundarten, 186, propune latină vectis, de unde și calabr., basil. bett „baston”; dar fonetismul ridică mari dificultăți.
Derivat bățos, adjectiv (fibros; drept, țeapăn; îngîmfat, plin de sine); bețigaș, bețișor, substantiv neutru *diminutiv al lui băț).
DER – dicționarul etimologic
4
Băț, bățe, substantiv neutru
1. toc; stilou.
2. condamnare penală.
3. (adol.) o mie de lei.
3. semnătură. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
1. toc; stilou.
2. condamnare penală.
3. (adol.) o mie de lei.
3. semnătură. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Dicționar de argou
Încă o definiție din alt dicționar
5
Băț substantiv neutru, plural bețe
DOOM – dicționarul ortografic