Definitie Bate - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Bate, bat, verb III. I.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) lovi, a (se) izbi repetat si violent (cu palma, cu pumnul, cu batul, cu biciul etcetera) A bate peste obraji, peste gura, peste picioare.
A bate la palma, la talpi, la spate.
A bate in cap. ♢ Expresie (Tranzitiv) A fi batut in cap = a fi indobitocit de loviturile primite in cap.
Batut in cap = prost, nebun, ticnit. (Refl.) A se bate cu pumnii in piept = a se mandri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranzitiv A atinge, a lovi usor cu palma umarul, mana sau spatele cuiva spre a atrage atentia, a-l reconforta sau a-i arata bunavointa; a lovi in acelasi fel o parte a corpului unui animal spre a-l linisti sau a-l mangaia. ♢ Expresie A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicali, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) A se bate pe burta cu cineva = a fi intr-o intimitate familiara cu cineva.
A bate palma (sau, arg., laba) cu cineva = a da mana cu cineva; prin extensiune a incheia cu cineva o tranzactie, dand mana cu el in semn de invoiala.
2. Tranzitiv A invinge un adversar intr-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dusman in lupta, in razboi. ♢ Expresie A bate un record (sportiv) = a depasi un record (sportiv). ♦ Reflexiv A se lupta, a se razboi. ♢ Locutiune verb (Refl. recipr.) A se bate in duel = a se duela. ♢ Expresie A se bate cap in cap = a fi in opozitie, in contradictie, a nu se potrivi.
Se bate ziua cu noaptea = se lumineaza de ziua sau amurgeste.
3. Tranzitiv A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etcetera in diverse scopuri.
Gospodina bate covoarele.
Bate fierul pana-i cald. ♢ Locutiune verb (Familiar) A bate la masina = a dactilografia.
A bate la ochi = a frapa (1). ♢ Expresie A bate bani = a fabrica monede de metal.
A bate moneda = A) a fabrica monede de metal; B) a insista asupra erorii cuiva, in defavoarea lui.
A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) incredintat de cineva.
A bate o carte = a juca o carte de joc.
A bate tactul (sau masura) = a lovi (usor) un obiect cu mana sau a imita lovirea lui in ritmul unei bucati muzicale sau al unui vers.
A bate mult drum (sau multa cale) = a parcurge o distanta lunga.
A bate podurile = a vagabonda.
A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres intr-o actiune, a nu inainta intr-o problema.
A bate campii = a spune cu totul altceva decat ceea ce se discuta, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect tintuindu-l de ceva.
A batut tablourile pe pereti.
Batuse capacul lazii in cuie. ♦ A freca invartind si lovind de peretii unui vas.
Batem albusurile pana se fac spuma.
Bate untul in putinei. ♦ A freca, a apasa producand basici, rani sau bataturi.
Ma bate un pantof. ♦ (La razboiul de tesut) A presa cu spata firele din bateala. II. Intranzitiv
1. A izbi in ceva facand zgomot; a ciocani (la poarta, la usa, la fereastra).
Valurile bat de zidurile cetatii.
Cine bate oare la fereastra mea? ♢ Expresie A bate la usa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material.
A bate din picioare = a tropai.
A bate din (sau in) palme = a aplauda.
A bate din gura degeaba (sau in vant) = a vorbi in zadar, a trancani.
2. A face o miscare (relativ regulata). ♢ Expresie A bate din aripi = (despre pasari) a face miscarea de zbor lovind aerul cu aripile.
A bate matanii = a ingenunchea si a atinge fruntea cu pamantul de mai multe ori la rand, in semn de pocainta sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau parti ale corpului omenesc) A avea pulsatii ritmice; a palpita, a zvacni.
Îi bate inima de frica.
Îmi bat tamplele. ♢ Reflexiv Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A functiona dereglat, scotand zgomote anormale.
3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul pana la o anumita distanta, pana intr-un anumit punct.
O pusca veche care nu mai batea decat la 100 de pasi. ♦ (Înv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre caini) A latra. ♦ Intranzitivsi tranz. (Despre astri) A atinge (ceva) cu razele.
Pune-ti palaria, sa nu te bata soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etcetera).
4. A face aluzie critica la ceva.
Bate in ciocoi. ♢ Expresie A-si bate joc de cineva (sau de ceva) = A) a lua in deradere pe cineva; B) a necinsti, a viola o fata, o femeie.
5. (Despre vant) A sufla.
6. (Despre ploaie, grindina, bruma) A cadea (lovind) peste semanaturi, livezi etcetera
7. (În expresie) A bate in retragere = A) a se retrage din lupta; B) a retracta cele spuse mai inainte.
8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanta de...
Bate in albastru. Iii. Intranzitiv si tranz.
A emite zgomote ritmice care indica ceva. ♦ (Înv.; despre telegraf) A emite tacanitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ♢ Expresie (Tranzitiv) A bate o telegrama (sau o depesa) = a da, a transmite o telegrama. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toaca etcetera) A emite sunete ritmice cu o anumita semnificatie. – Limba Latina Batt(u)ere.

Varianta definitie 2: A bate antonim: a se opri

Varianta definitie 3: Bate verb verifica cuvantul: ajunge, aspira, bombarda, castra, colinda, cutreiera, dori, framanta, hamai, jindui, jugani, latra, nazui, parcurge, pofti, pretinde, ravni, scopi, steriliza, strabate, tinde, tinti, urmari, veni, visa, viza, vantura, zbate, zbuciuma, zvarcoli.

Varianta definitie 4: Bate verb
1. a atinge, a lovi, (popular si familiar) a mustrului, (regional) a meci, a murseca, a toroipani, (familiar) a chelfani, a ciomagi, (fig. si adesea glumet sau ir.) a aghesmui, a altoi, a barbieri, a croi, a freca, a imblati, a mangaia, a manji, a netezi, a peria, a pieptana, a scarmana, a scarpina, a tarnosi, a tarnui, (argotic) a cafti, a mardi. (Cine te-a -?)
2. verifica cuvantul: izbi.
3. verifica cuvantul: lovi.
4. verifica cuvantul: ciocani.
5. verifica cuvantul: batatori.
6. a se lovi, a se strivi, a se zdrobi, (regional) a se meci. (Fructele s-au -.)
7. verifica cuvantul: facalui.
8. verifica cuvantul: roade.
9. (invechit) a semna. (- moneda.)
10. verifica cuvantul: birui.
11. verifica cuvantul: izbandi.
12. verifica cuvantul: intrece.
13. verifica cuvantul: lupta.
14. a se intrece, a se lupta, a se masura. (Hai sa ne - in lupta dreapta.)
15. a dangani, a suna, (prin Banat) a zvoni. (- clopotul la biserica.)
16. verifica cuvantul: palpita.
17. verifica cuvantul: sufla.
18. a trage. (Arma - departe.)
19. verifica cuvantul: pedepsi.
20. verifica cuvantul: lumina.

Varianta definitie 5: Bate verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural bat, 1 plural batem, 2 plural bateti, imperfect 3 singular batea; conjunctie: prezent 3 singular si plural bata; imper. (neg.) 2 singular (nu) bate, 2 plural (nu) bateti; part. batut

Varianta definitie 6: A se bate ma bat intranzitiv 1) A se lovi repetat (si concomitent) unul pe altul; a se lua la bataie. ♢ A se da batut a se lasa invins; a ceda. - cap in cap a se contrazice; a fi diametral opus. - cu pumnii in piept a) a se mandri; a se fuduli; b) a se lovi in piept in semn de suparare sau de pocainta. 2) A se lupta cu arme; a se razboi. /<lat. batt[u]ere

Varianta definitie 7: A BATE bat
1. tranzitiv 1) A da lovituri (cu palma, cu pumnul, cu batul, cu biciul etcetera) unui om sau unui animal. - calul sa mearga. - peste obraji. ♢ - mar a bate foarte tare (pe cineva). - palma cu cineva a da mana cu cineva pentru a cadea de acord intr-o tranzactie. Batut in cap prost, ticnit. - capul cuiva (sau - pe cineva la cap) a cicali; a necaji intruna pe cineva. A-si - capul cu ceva a-si framanta mintea. - la ochi a atrage atentia; a fi suspect. A-si - gura degeaba (sau In vant) a vorbi in zadar. A-si - joc de cineva a necinsti pe cineva; a batjocori pe cineva. A-l - pe cineva gandul (sau Mintea) a se gandi insistent la ceva. 2) A lovi repetat un obiect, un material cu un instrument in diverse scopuri (pentru a-l prelucra, a-l ascuti, a-l infige in ceva etcetera). - frisca. ♢ Bate fierul pana-i (sau Cat ii) Cald actioneaza pana nu-i tarziui. - bani a fabrica monede. 3) A infrange intr-o lupta sau intr-o intrecere; a birui; a invinge. 4) A lovi usor cu palma umarul, spatele cuiva, pentru a-i atrage atentia sau pentru a-i arata bunavointa. 5) (toba, toaca etcetera) A face sa rasune. ♢ - toba a raspandi zvonuri; a nu pastra secret. 6) (covoare, haine etcetera) A curata de praf (lovind repetat cu un bat, cu batatorul etcetera). 7) (suprafete, terenuri etcetera) A indesa pentru a face drept si neted; a batatori; a batuci; a tapsi. 8) A lovi ca sa cada de pe copac. - nucile. ♢ - tactul (sau Masura) a marca tactul unei bucati muzicale prin lovirea usoara a unui obiect cu mana. - drumurile (sau Podurile) a umbla fara rost; a hoinari; a vagabonda. - pasul pe loc a nu realiza nici un progres intr-o actiune. - campii a vorbi fara nici o legatura logica; a vorbi aiurea. - matanii a face matanii. 9) (la razboiul de tesut) A presa cu spata firele de bateala.
2. intranzitiv 1) A lovi o data sau repetat in ceva (la poarta, la usa etcetera). - la fereastra. ♢ - la usa cuiva a veni la cineva spre a-i cere ajutor material. 2) A lovi, a misca repetat o parte a corpului. - din picioare. ♢ - din palme a aplauda. Cat ai bate din palme foarte repede, intr-o clipa. - din picior a) a lovi cu piciorul in pamant; b) a se rasti; a porunci. - din buze a ramane inselat in asteptarile sale. 3) (despre ploaie, grindina, bruma) A cadea (facand stricaciuni in agricultura). 4) (despre vant) A purta curentii de aer; a sufla. 5) A face aluzie (critica) la ceva. 6) (despre inima, puls) A-si intensifica bataile; a se misca neregulat (din cauza unei emotii, a unui efort sau a unei boli); a palpita; a zvacni. 7) (despre clopote, ceasornice etcetera) A emite sunete ritmice. 8) reg. (despre caini) A scoate sunete caracteristice speciei; a hamai; a latra. 9) (despre Soare, Luna) A atrage cu razele, raspandind lumina, caldura. 10) (despre armele de foc) A trimite proiectilul pana intr-un anumit loc. 11) (despre culori) A avea o nuanta de ... /<lat. batt[u]ere

Varianta definitie 8: Bate (batut, ut), verb –
1. A da lovituri, a lovi, a izbi. –
2. A ciocani in usa. –
3. A lovi cu ciocanul, a ciocani. –
4. A scoate moneda. –
5. A scutura cu putere grinele, a treiera. –
6. A ciomagi, a da cu parul. –
7. A lovi cu batatorul rufele pentru a le spala. –
8. A tese. –
9. A amesteca, a face cartile de joc. –
10. (Înv.) A tipari. –
11. A dobori, a culca la pamint. –
12. A incrusta, a face marchetarie. –
13. A strabate, a merge in recunoastere. –
14. A vizita. –
15. A lovi in pamint. –
16. A lovi un instrument muzical de percutie. –
17. A cinta (la un instrument), a produce un sunet ritmic. –
18. A latra. –
19. A palpita, a pulsa. –
20. A tine tactul. –
21. A rani, a face rau. –
22. A bombarda; a agresa cu armele. –
23. A atinge, a ajunge la. –
24. A cadea peste ceva. –
25. (Despre vint) A sufla. –
26. (Despre ploaie si mai ales despre grindina) A cadea. –
27. A pedepsi, a da lovituri. –
28. A se indrepta spre, a o apuca intr-o anumita directie. –
29. A tinde spre, a semana cu ceva. –
30. A se lupta, a participa la o batalie sau bataie. –
31. A da lovituri cu ceva, a palmui; a biciui. –
32. A invinge, a birui, a iesi victorios. –
33. A fi mai mult, a valora mai mult. –
34. A se imperechea calul cu iapa. –
35. (Refl.) A face oua, a depune ouale. –
36. A-si bate joc, a batjocori, a zeflemisi, a ride de cineva. – Mr. bat (batire), megl. bat, istr. bǫtu.
Limba Latina battĕre, din clasicul battuĕre (Diez, I, 59; Puscariu 192; REW 996; Candrea-Dens., 144; DAR)s conform limba italiana battere, prov. batre, franceza battre, sp. batir, port. bater.
Multe din sensurile rom. sint romanice, conform limba italiana batter moneta (4), batter il grano (5), batter la cassa (18), batter l’ore (18), batter la strada (13), gli batte il cuore (20), il sole batte (25).
Multe din aceste intrebuintari sint proprii si franceza si altor limbi romanice.
În gal. din Lubian, bater are acceptiile 19 („a palpita, a pulsa”) si 2 („a ciocani in usa”).
Pentru lapte batut, conform limba latina batuta „lac pressum” (Du Cange; Castro 175) si franceza lait battu.
Expresia a-si bate joc „a batjocori” este greu de explicat semantic, conform batjocura; apropierea de franceza s’en battre les fesses (Spitzer, Dacor., IV, 669) este ingenioasa, dar neconvingatoare.
Derivat batalie, substantiv feminin (nicovala portativa), cu sufix ca in tocalie, tacalie; batator, adjectiv (care bate); batator, substantiv neutru (bat, in special cel cu care se bate laptele); batatoare, substantiv feminin (lopatica, mai; melita; perie de tipografie); batatarnic, substantiv neutru (planta, Senecio crucifolius); batatori, verb (a tasa, a batuci; a face bataturi); batatura, substantiv feminin (lovitura; pulsatie, batatorit; ingrosare a pielii palmelor sau talpilor; ograda; urzeala), pentru a carui formare conform limba latina med. battetura „bataie” (Bull Du Cange, V, 105); bataus, substantiv masculin (persoana careia ii place sa se bata; scandalagiu); bateala, substantiv feminin (urzeala; lopatica la razboiul de tesut; titirez de moara); bateliste, substantiv feminin (rar, teren plan; loc expus); batiste, substantiv feminin (ograda); batuci, verb (a tasa pamintul; a face bataturi); batuceala, substantiv feminin (actiunea de a batuci); batucel, substantiv masculin (musca de cal); batuta, substantiv feminin (joc popular tipic); batalau, substantiv neutru si m. (mai; servitoare a spalatoreselor; barbat afemeiat, desfrinat), der. cu sufix -lau, ca fatalau „hermafrodit”, de la fata, sdrangalau „amorez”, pularau „barbat desfrinat, cu inclinatii de priapism”.
Este utila, prin urmare, explicatia data de Diez, Gramm., I, 128, bazata pe limba greaca (veche) βάταλος (conform impotriva, Cihac, II, 124).
Sensul de „afemeiat” pare a proveni de la acela de „servitoare a spalatoreselor”, considerata aici ca simbol priapic; si poate si de la sensul 35 al verb a bate, uz cu totul explicabil, in lumina sensului 20, si pe care Giuglea, Dacor., III, 618, il considera in mod inutil, inca pentru limba greaca (veche) βατεύω.