Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Bate

1 * Cuvantul cu diacritice: báte
Cuvantul fara diacritice: bate

Definitie: BATE, bat, verb III. I. 1. Tranzitiv și reflexiv A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etcetera) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ Expresie (Tranzitiv) A fi bătut în cap = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. Bătut în cap = prost, nebun, țicnit. (Refl.) A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranzitiv A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. ♢ Expresie A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. A bate palma (sau, arg., laba) cu cineva = a da mâna cu cineva; prin extensiune a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială. 2. Tranzitiv A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. ♢ Expresie A bate un record (sportiv) = a depăși un record (sportiv). ♦ Reflexiv A se lupta, a se război. ♢ Locutiune verb (Refl. recipr.) A se bate în duel = a se duela. ♢ Expresie A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește. 3. Tranzitiv A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etcetera în diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald. ♢ Locutiune verb (Familiar) A bate la mașină = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). ♢ Expresie A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate monedă = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau măsura) = a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multă cale) = a parcurge o distanță lungă. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă. A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect țintuindu-l de ceva. A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie. ♦ A freca învârtind și lovind de pereții unui vas. Batem albușurile până se fac spumă. Bate untul în putinei. ♦ A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături. Mă bate un pantof. ♦ (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală. II. Intranzitiv 1. A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră). Valurile bat de zidurile cetății. Cine bate oare la fereastra mea? ♢ Expresie A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropăi. A bate din (sau în) palme = a aplauda. A bate din gură degeaba (sau în vânt) = a vorbi în zadar, a trăncăni. 2. A face o mișcare (relativ regulată). ♢ Expresie A bate din aripi = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni. Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele. ♢ Reflexiv Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct. O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași. ♦ (Înv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre câini) A lătra. ♦ Intranzitivși tranz. (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele. Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etcetera). 4. A face aluzie critică la ceva. Bate în ciocoi. ♢ Expresie A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua în derâdere pe cineva; b) a necinsti, a viola o fată, o femeie. 5. (Despre vânt) A sufla. 6. (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etcetera 7. (În expresie) A bate în retragere = a) a se retrage din luptă; b) a retracta cele spuse mai înainte. 8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de... Bate în albastru. III. Intranzitiv și tranz. A emite zgomote ritmice care indică ceva. ♦ (Înv.; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ♢ Expresie (Tranzitiv) A bate o telegramă (sau o depeșă) = a da, a transmite o telegramă. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etcetera) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. – Limba Latina batt(u)ere.

2 * Cuvantul cu diacritice: a bate
Cuvantul fara diacritice: bate

Definitie: A bate antonim: a se opri

3 * Cuvantul cu diacritice: báte
Cuvantul fara diacritice: bate

Definitie: BATE verb verifica cuvantul: ajunge, aspira, bombarda, castra, colinda, cutreiera, dori, frământa, hămăi, jindui, jugăni, lătra, năzui, parcurge, pofti, pretinde, râvni, scopi, steriliza, străbate, tinde, ținti, urmări, veni, visa, viza, vântura, zbate, zbuciuma, zvârcoli.

4 * Cuvantul cu diacritice: báte
Cuvantul fara diacritice: bate

Definitie: BATE verb 1. a atinge, a lovi, (popular și familiar) a muștrului, (regional) a meci, a murseca, a toroipăni, (familiar) a chelfăni, a ciomăgi, (fig. și adesea glumeț sau ir.) a aghesmui, a altoi, a bărbieri, a croi, a freca, a îmblăti, a mângâia, a mânji, a netezi, a peria, a pieptăna, a scărmăna, a scărpina, a târnosi, a târnui, (argotic) a cafti, a mardi. (Cine te-a -?) 2. verifica cuvantul: izbi. 3. verifica cuvantul: lovi. 4. verifica cuvantul: ciocăni. 5. verifica cuvantul: bătători. 6. a se lovi, a se strivi, a se zdrobi, (regional) a se meci. (Fructele s-au -.) 7. verifica cuvantul: făcălui. 8. verifica cuvantul: roade. 9. (învechit) a semna. (- moneda.) 10. verifica cuvantul: birui. 11. verifica cuvantul: izbândi. 12. verifica cuvantul: întrece. 13. verifica cuvantul: lupta. 14. a se întrece, a se lupta, a se măsura. (Hai să ne - în luptă dreaptă.) 15. a dăngăni, a suna, (prin Banat) a zvoni. (- clopotul la biserică.) 16. verifica cuvantul: palpita. 17. verifica cuvantul: sufla. 18. a trage. (Arma - departe.) 19. verifica cuvantul: pedepsi. 20. verifica cuvantul: lumina.

5 * Cuvantul cu diacritice: báte
Cuvantul fara diacritice: bate

Definitie: bate verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural bat, 1 plural batem, 2 plural bateți, imperfect 3 singular bătea; conjunctie: prezent 3 singular și plural bată; imper. (neg.) 2 singular (nu) bate, 2 plural (nu) bateți; part. bătut

6 * Cuvantul cu diacritice: a se báte mă bat
Cuvantul fara diacritice: bate

Definitie: A SE BATE mă bat intranzitiv 1) A se lovi repetat (și concomitent) unul pe altul; a se lua la bătaie. ♢ A se da bătut a se lăsa învins; a ceda. - cap în cap a se contrazice; a fi diametral opus. - cu pumnii în piept a) a se mândri; a se fuduli; b) a se lovi în piept în semn de supărare sau de pocăință. 2) A se lupta cu arme; a se război. limba latina batt[u]ere

7 * Cuvantul cu diacritice: a báte bat
Cuvantul fara diacritice: bate

Definitie: A BATE bat 1. tranzitiv 1) A da lovituri (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etcetera) unui om sau unui animal. - calul să meargă. - peste obraji. ♢ - măr a bate foarte tare (pe cineva). - palma cu cineva a da mâna cu cineva pentru a cădea de acord într-o tranzacție. Bătut în cap prost, țicnit. - capul cuiva (sau - pe cineva la cap) a cicăli; a necăji întruna pe cineva. A-și - capul cu ceva a-și frământa mintea. - la ochi a atrage atenția; a fi suspect. A-și - gura degeaba (sau în vânt) a vorbi în zadar. A-și - joc de cineva a necinsti pe cineva; a batjocori pe cineva. A-l - pe cineva gândul (sau mintea) a se gândi insistent la ceva. 2) A lovi repetat un obiect, un material cu un instrument în diverse scopuri (pentru a-l prelucra, a-l ascuți, a-l înfige în ceva etcetera). - frișca. ♢ Bate fierul până-i (sau cât îi) cald acționează până nu-i târziui. - bani a fabrica monede. 3) A înfrânge într-o luptă sau într-o întrecere; a birui; a învinge. 4) A lovi ușor cu palma umărul, spatele cuiva, pentru a-i atrage atenția sau pentru a-i arăta bunăvoința. 5) (toba, toaca etcetera) A face să răsune. ♢ - toba a răspândi zvonuri; a nu păstra secret. 6) (covoare, haine etcetera) A curăța de praf (lovind repetat cu un băț, cu bătătorul etcetera). 7) (suprafețe, terenuri etcetera) A îndesa pentru a face drept și neted; a bătători; a bătuci; a tăpși. 8) A lovi ca să cadă de pe copac. - nucile. ♢ - tactul (sau măsura) a marca tactul unei bucăți muzicale prin lovirea ușoară a unui obiect cu mâna. - drumurile (sau podurile) a umbla fără rost; a hoinări; a vagabonda. - pasul pe loc a nu realiza nici un progres într-o acțiune. - câmpii a vorbi fără nici o legătură logică; a vorbi aiurea. - mătănii a face mătănii. 9) (la războiul de țesut) A presa cu spata firele de băteală. 2. intranzitiv 1) A lovi o dată sau repetat în ceva (la poartă, la ușă etcetera). - la fereastră. ♢ - la ușa cuiva a veni la cineva spre a-i cere ajutor material. 2) A lovi, a mișca repetat o parte a corpului. - din picioare. ♢ - din palme a aplauda. Cât ai bate din palme foarte repede, într-o clipă. - din picior a) a lovi cu piciorul în pământ; b) a se răsti; a porunci. - din buze a rămâne înșelat în așteptările sale. 3) (despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (făcând stricăciuni în agricultură). 4) (despre vânt) A purta curenții de aer; a sufla. 5) A face aluzie (critică) la ceva. 6) (despre inimă, puls) A-și intensifica bătăile; a se mișca neregulat (din cauza unei emoții, a unui efort sau a unei boli); a palpita; a zvâcni. 7) (despre clopote, ceasornice etcetera) A emite sunete ritmice. 8) reg. (despre câini) A scoate sunete caracteristice speciei; a hămăi; a lătra. 9) (despre Soare, Lună) A atrage cu razele, răspândind lumină, căldură. 10) (despre armele de foc) A trimite proiectilul până într-un anumit loc. 11) (despre culori) A avea o nuanță de ... limba latina batt[u]ere

8 * Cuvantul cu diacritice: báte bătút út
Cuvantul fara diacritice: bate

Definitie: bate (bătut, ut), verb – 1. A da lovituri, a lovi, a izbi. – 2. A ciocăni în ușă. – 3. A lovi cu ciocanul, a ciocăni. – 4. A scoate monedă. – 5. A scutura cu putere grînele, a treiera. – 6. A ciomăgi, a da cu parul. – 7. A lovi cu bătătorul rufele pentru a le spăla. – 8. A țese. – 9. A amesteca, a face cărțile de joc. – 10. (Înv.) A tipări. – 11. A doborî, a culca la pămînt. – 12. A încrusta, a face marchetărie. – 13. A străbate, a merge în recunoaștere. – 14. A vizita. – 15. A lovi în pămînt. – 16. A lovi un instrument muzical de percuție. – 17. A cînta (la un instrument), a produce un sunet ritmic. – 18. A lătra. – 19. A palpita, a pulsa. – 20. A ține tactul. – 21. A răni, a face rău. – 22. A bombarda; a agresa cu armele. – 23. A atinge, a ajunge la. – 24. A cădea peste ceva. – 25. (Despre vînt) A sufla. – 26. (Despre ploaie și mai ales despre grindină) A cădea. – 27. A pedepsi, a da lovituri. – 28. A se îndrepta spre, a o apuca într-o anumită direcție. – 29. A tinde spre, a semăna cu ceva. – 30. A se lupta, a participa la o bătălie sau bătaie. – 31. A da lovituri cu ceva, a pălmui; a biciui. – 32. A învinge, a birui, a ieși victorios. – 33. A fi mai mult, a valora mai mult. – 34. A se împerechea calul cu iapa. – 35. (Refl.) A face ouă, a depune ouăle. – 36. A-și bate joc, a batjocori, a zeflemisi, a rîde de cineva. – Mr. bat (batire), megl. bat, istr. bǫtu. Limba Latina battĕre, din clasicul battuĕre (Diez, I, 59; Pușcariu 192; REW 996; Candrea-Dens., 144; DAR)ș conform limba italiana battere, prov. batre, franceza battre, sp. batir, port. bater. Multe din sensurile rom. sînt romanice, conform limba italiana batter moneta (4), batter il grano (5), batter la cassa (18), batter l’ore (18), batter la strada (13), gli batte il cuore (20), il sole batte (25). Multe din aceste întrebuințări sînt proprii și franceza și altor limbi romanice. În gal. din Lubian, bater are accepțiile 19 („a palpita, a pulsa”) și 2 („a ciocăni în ușă”). Pentru lapte bătut, conform limba latina batuta „lac pressum” (Du Cange; Castro 175) și franceza lait battu. Expresia a-și bate joc „a batjocori” este greu de explicat semantic, conform batjocură; apropierea de franceza s’en battre les fesses (Spitzer, Dacor., IV, 669) este ingenioasă, dar neconvingătoare. Derivat bătălie, substantiv feminin (nicovală portativă), cu sufix ca în tocălie, țăcălie; bătător, adjectiv (care bate); bătător, substantiv neutru (băț, în special cel cu care se bate laptele); bătătoare, substantiv feminin (lopățică, mai; meliță; perie de tipografie); bătătarnic, substantiv neutru (plantă, Senecio crucifolius); bătători, verb (a tasa, a bătuci; a face bătături); bătătură, substantiv feminin (lovitură; pulsație, bătătorit; îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor; ogradă; urzeală), pentru a cărui formare conform limba latina med. battetura „bătaie” (Bull Du Cange, V, 105); bătăuș, substantiv masculin (persoană căreia îi place să se bată; scandalagiu); băteală, substantiv feminin (urzeală; lopățică la războiul de țesut; titirez de moară); băteliște, substantiv feminin (rar, teren plan; loc expus); batiște, substantiv feminin (ogradă); bătuci, verb (a tasa pămîntul; a face bătături); bătuceală, substantiv feminin (acțiunea de a bătuci); bătucel, substantiv masculin (muscă de cal); bătută, substantiv feminin (joc popular tipic); bătălău, substantiv neutru și m. (mai; servitoare a spălătoreselor; bărbat afemeiat, desfrînat), der. cu sufix -lău, ca fătălău „hermafrodit”, de la fată, sdrăngălău „amorez”, pulărău „bărbat desfrînat, cu înclinații de priapism”. Este utilă, prin urmare, explicația dată de Diez, Gramm., I, 128, bazată pe limba greaca (veche) βάταλος (conform împotrivă, Cihac, II, 124). Sensul de „afemeiat” pare a proveni de la acela de „servitoare a spălătoreselor”, considerată aici ca simbol priapic; și poate și de la sensul 35 al verb a bate, uz cu totul explicabil, în lumina sensului 20, și pe care Giuglea, Dacor., III, 618, îl consideră în mod inutil, încă pentru limba greaca (veche) βατεύω.