Definitie Binelea - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Binelea forma verbala verifica cuvantul: Bine (i). În mod prielnic, in mod favorabil, avantajos, util. ♢ Expresie A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o invatatura, o intamplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic.
A(-i) veni cuiva bine (sa...) = a(-i) veni cuiva la indemana; a fi avantajat de o situatie prielnica. ♢ (În formule de salut) Bine ai (sau ati) venit (sanatos, sanatosi)! ♢ (Referitor la sanatate) A se simti bine.
A(-i) face (cuiva) bine (mancarea, bautura, plimbarea etcetera).
A dormi (sau a se odihni etcetera) bine. (Ce), nu ti-e bine? = A) (ce), nu esti sanatos? ai o slabiciune fizica?; B) (ce), esti nebun? nu esti in toate mintile?
2. În concordanta cu regulile eticii sociale, in mod cuviincios, cum se cere, cuminte.
Sa te porti bine cu oricine. ♦ Expresie (Familiar si ir.) Bine ti-a facut! = asa trebuia, asa se cuvenea sa-si faca (pentru purtarea ta urata, condamnabila)! ♦ În concordanta cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat.
Canta si danseaza bine.
Cu rochia asta iti sade bine. ♢ Barbat sau femeie bine facut(a) = barbat sau femeie chipes(a). ♦ În concordanta cu adevarul, cu corectitudinea; clar, precis, exact.
Vezi bine ca asa stau lucrurile.
Sa stiu bine ca mor, si nu ma las pana nu-mi aflu dreptatea! ♢ De-a binelea = de-adevarat, cu adevarat. [DEX '98]