Definitie Bir - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Bir, biruri, substantiv neutru
1. Impozitul principal perceput in statele feudale romanesti de la tarani si mestesugari; p. gener. (popular) impozit. ♢ Expresie A da bir cu fugitii = a disparea, a fugi (in mod las) dintr-un loc.
2. (Înv.) Tribut. – Din limba maghiara Ber.

Varianta definitie 2: Bir substantiv (IST.)
1. dare, impozit, (rar) contributie, impunere, (popular) dajdie, (invechit si reg.) portie, slujba, (Maram.) sazolic, (Ban.) staier, (invechit) adau, adet, dabila, madea, mirie, nevoie, obicei, oranduiala, randuiala, seama. (- catre statul feudal.)
2. verifica cuvantul: tribut.

Varianta definitie 3: Bir substantiv neutru, plural biruri

Varianta definitie 4: Bir -uri n. 1) (in evul mediu) Impozit perceput de la tarani si oraseni. 2) ist.
Dare (in bani) incasata de catre domnitor pentru Poarta Otomana; tribut. ♢ A da - cu fugitii a fugi de undeva; a se face nevazut. /<ung. ber

Varianta definitie 5: Bir (biruri), substantiv neutru –
1. Tribut. –
2. Impozit, dare.
Limba Turca: birr „dar” (Moldovan 423); conform bulgara, limba sarba:, cr., slov. bir „impozit”, mag. ber „salariu, leafa”.
În general, se admite etimonul mag. (Cihac, II, 482; DAR; Galdi, Dict., 85); insa in mag. este imprumut si sensul nu coincide.
Dupa Miklosich (Slaw.
Elem., 14; Fremdw., 78; Lexicon, 22) cuvintul rom. provine din limba slava (veche) birŭ; dar Berneker 57 recunoaste ca limba slava (veche) nu provine din mag. si, prin urmare, nu poate proveni decit din limba turca: sau din rom.
Confuzia intre „dar” si „impozit” este foarte curenta in uzul limba turca:, conform adet.
Derivat birar, substantiv masculin (stringator de biruri); birarie, substantiv feminin (invechit, impozit pe comert); birnic, substantiv masculin (care plateste bir, contribuabil).
Conform: birsag.