Definitie Birou - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Birou, birouri, substantiv neutru
1. Masa de scris (cu sertare si compartimente pentru hartii, acte etcetera)
2. Local, parte dintr-un local sau incapere in care lucreaza o persoana sau un serviciu. ♢ Expresie (A lucra, a rezolva etcetera) din birou = (a lucra, a rezolva etcetera) fara a cunoaste realitatile, birocratic.
3. Organul executiv si conducatorul activitatii curente a unei organizatii de partid comunist sau muncitoresc sau a unei organizatii de mase. ♢ Birou politic = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc, care conduce munca politica si organizatorica a partidului intre doua adunari plenare ale Comitetului Central. ♦ Grup de persoane alese de o adunare constituita ca sa-i organizeze lucrarile si sa asigure buna lor desfasurare. – Din franceza Bureau, rus. Biuro.

Varianta definitie 2: Birou substantiv
1. (invechit) cancelarie, comptoar. (Merge zilnic la -.)
2. (invechit) scriitor, scriptoriu. (Un - cu doua sertare.)

Varianta definitie 3: Birou substantiv neutru, art. biroul; plural birouri

Varianta definitie 4: Birou -ri n. 1) Masa de scris (cu sertare). 2) Camera intr-o institutie, unde este instalata masa de scris si mobilierul necesar si unde lucreaza functionarul acestei institutii; cabinet. -l directorului. 3) Sectie administrativ-cancelareasca a unei institutii. 4) Institutie cu caracter gospodaresc si financiar, care presteaza anumite servicii populatiei. 5) Organ electiv de conducere al unor organizatii politice, de masa, obstesti. [Silabe Bi-rou] /<fr. bureau, limba rusa biuro

Varianta definitie 5: Birou substantiv neutru I. 1.
Masa mare de scris, cu sertare (in care se tin hartii, documente etcetera).
2. Camera, sala, incapere in care se afla una sau mai multe mese de scris, la care lucreaza persoanele respective; mobilier pentru o astfel de camera. ♦ Institutie, serviciu public unde lucreaza functionari, specialisti etcetera; (prin extensiune) functionarii unei astfel de institutii. II.
1. Organul executiv si conducator al muncii unei organizatii politice, de masa, obstesti, stiintifice, internationale, al unui organ administrativ.
2. Grup de membri ai unei adunari insarcinat sa conduca adunarea respectiva. ♦ Reunirea presedintelui, a vicepresedintilor si a secretarilor unei adunari legiuitoare. [Varianta biurou substantiv neutru / < franceza bureau, conform limba rusa biuro].

Varianta definitie 6: Birou substantiv neutru
1. masa de scris, cu sertare.
2. incapere in care se afla una sau mai multe mese de scris, la care lucreaza persoanele respective. ♢ serviciu public unde lucreaza functionari, specialisti etcetera
3. organ executiv si conducator al activitatii curente a unei organizatii politice, de masa, obstesti, stiintifice, internationale, al unui organ administrativ.
4. grup de membri ai unei adunari, insarcinat sa conduca adunarea respectiva. ♢ reunire a presedintelui, a vicepresedintilor si a secretarilor unei adunari legiuitoare. (< franceza bureau, /3, 4/ limba rusa biuro)

Varianta definitie 7: Birou (birouri), substantiv neutru –
1. Masa de lucru. –
2. Cabinet (de lucru). – Varianta biurou.
Franceza bureau.
Tot din franceza provin si comp. bi(u)rocrat, substantiv masculin; bi(u)rocratic, adjectiv