Blanc
Definitie, sens si explicatie
1Blanc1 substantiv neutru
1. Piele tabacita, supla si elastica, folosita in marochinarie.
2. Fasie de material insensibil adaugata la capetele bobinelor de film sau de banda magnetica pentru a le proteja. – Din limba germana Blank.
1. Piele tabacita, supla si elastica, folosita in marochinarie.
2. Fasie de material insensibil adaugata la capetele bobinelor de film sau de banda magnetica pentru a le proteja. – Din limba germana Blank.
2Blanc2, blancuri, substantiv neutru Spatiu alb care desparte doua cuvinte tiparite. – Din franceza Blanc.
3Blanc substantiv (Tipogr.) albitura. (-ul completeaza spatiile albe dintre cuvinte.)
4Blanc (piele tabacita, material insensibil) substantiv neutru, plural blancuri
5Blanc (spatiu alb) substantiv neutru, plural blancuri
6Blanc2 substantiv neutru
1. spatiu alb care desparte doua cuvinte tiparite.
2. (informatica) zona dintr-un suport de date care nu contine inregistrari.
3. pauza alba si tremuratoare care apare uneori in emisiunile tv. (< franceza blanc)
1. spatiu alb care desparte doua cuvinte tiparite.
2. (informatica) zona dintr-un suport de date care nu contine inregistrari.
3. pauza alba si tremuratoare care apare uneori in emisiunile tv. (< franceza blanc)
7Blanc1 substantiv neutru
1. piele tabacita, supla si elastica, (colorata) pentru curelarie, harnasamente si articole tehnice.
2. fasie de material insensibil care protejeaza capetele bobinelor de film sau de banda magnetica. (< limba germana Blank)
1. piele tabacita, supla si elastica, (colorata) pentru curelarie, harnasamente si articole tehnice.
2. fasie de material insensibil care protejeaza capetele bobinelor de film sau de banda magnetica. (< limba germana Blank)
8Blanc1 substantiv neutru
1. Piele tabacita vegetal, colorata sau cu fata naturala, folosita pentru curelarie, harnasamente si articole tehnice.
2. Fasie de material insensibil care apara capetele bobinelor de film sau de banda magnetica. [< limba germana Blank].
1. Piele tabacita vegetal, colorata sau cu fata naturala, folosita pentru curelarie, harnasamente si articole tehnice.
2. Fasie de material insensibil care apara capetele bobinelor de film sau de banda magnetica. [< limba germana Blank].
9Blanc2 substantiv neutru
1. (Poligr.) Spatiu alb care desparte doua cuvinte tiparite.
2. Pauza alba si tremuratoare care apare uneori la emisiunile de televiziune, dand senzatia ca „s-a rupt filmul”. [< franceza blanc].
1. (Poligr.) Spatiu alb care desparte doua cuvinte tiparite.
2. Pauza alba si tremuratoare care apare uneori la emisiunile de televiziune, dand senzatia ca „s-a rupt filmul”. [< franceza blanc].
10Blanc, s. invar. (intl.) bani. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)