Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Blană

1 * Cuvantul cu diacritice: blánă
Cuvantul fara diacritice: blana

Definitie: BLANĂ, blăni, substantiv feminin: I. 1. Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale. ♦ Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. 2. Haină îmblănită; haină confecționată din blană (I 1). II. (Popular) Scândură groasă. [Plural și: (I) blănuri] – Din bulgara blana.

2 * Cuvantul cu diacritice: blánă
Cuvantul fara diacritice: blana

Definitie: BLANĂ substantiv verifica cuvantul: chingă, masă, scândură, spetează, stinghie.

3 * Cuvantul cu diacritice: blánă
Cuvantul fara diacritice: blana

Definitie: BLANĂ substantiv piele. (Purtau pe ei - de urs.)

4 * Cuvantul cu diacritice: blánă
Cuvantul fara diacritice: blana

Definitie: blană substantiv feminin, g.-d. art. blănii; plural (scânduri) blăni, (piei prelucrate) blăni/blănuri, (haine) blănuri

5 * Cuvantul cu diacritice: blánă blănuri
Cuvantul fara diacritice: blana

Definitie: BLANĂ³ blănuri f. Haină confecționată din piele de animal prelucrată. [G.-D. blănii] bulgara blana

6 * Cuvantul cu diacritice: blánă blăni
Cuvantul fara diacritice: blana

Definitie: BLANĂ¹ blăni f. 1) Strat (des) de păr sau de lână, care crește pe pielea unui animal. 2) Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. [G.-D. blănii] bulgara blana

7 * Cuvantul cu diacritice: blánă blăni
Cuvantul fara diacritice: blana

Definitie: BLANĂ² blăni f. popular Scândură groasă. [G.-D. blănii] bulgara blana

8 * Cuvantul cu diacritice: blánă -ắni
Cuvantul fara diacritice: blana

Definitie: blană (-ani), substantiv feminin – 1. Scîndură. – 2. Piele de animal cu păr cu tot. – Mr., megl. blană (numai cu sensul 1). Sl. blana, conform slov., ceh. blana „pojghiță”, limba sarba: blanak „scîndură”, slov. blanja „scîndură”, pol. błona „membrană”, limba rusa (o)bolonĭ „coajă”, oboločka „cuvertură” (Berneker 69; DAR); și oblon. Par fără obiect strădaniile lui Pascu, I, 196, de a apropia aceste cuvinte de un problematic dalm. plana, limba italiana piana, franceza planche. Derivat blănar, substantiv masculin (meseriaș care face îmbrăcăminte din blană); blănăreasă, substantiv feminin (dans tipic); blănărie, substantiv feminin (obiecte de îmbrăcăminte din blană); blănit, adjectiv (cu blană; căptușit cu blană); îmblăni, verb (a căptuși cu blană); blănos, adjectiv (căptușit cu blană). Ngr. μπλάνα provine din limba slava (veche) după Meyer, Neugr. St., II, 44, și din rom., după Murnu, Lehnwörter, 35.

9 * Cuvantul cu diacritice: blană
Cuvantul fara diacritice: blana

Definitie: blană, s.f. singular pilozitate pubiană. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)