Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Blînd blînde

1 * Cuvantul cu diacritice: blînd blînde
Cuvantul fara diacritice: blind

Definitie: blînd (blînde), adjectiv – Blajin, bun, pașnic. – Mr. blîndă, megl. blondă. Limba Latina blandus (Pușcariu 206; REW 1151; Candrea-Dens., 164; DAR); conform verifica cuvantul: franceza blant, prov. blan, sp. (blando).Der. blîndă, substantiv feminin (urticarie); îmblînzi, verb (a împăca, a liniști, a potoli); îmblînzitor, adjectiv (care îmblînzește; dresor). Blîndă se consideră uneori ca un der. dintr-un limba slava (veche) blǫdi (conform Byhan, Jb., IV, 304), caz în care ar fi identic cu bolînd; dar opinia admisă în general este că, dimpotrivă, rut. blynda, limba sarba: blanda și bulgara blŭnda provin din rom. (Candrea, Elemente, 407; Capidan, Raporturile, 230). A îmblînzi, verb, considerat de Pușcariu 779 ca der. dintr-un limba latina blandῑre (‹ blandῑri), este mai curând o formație internă a rom. De asemenea se consideră în general că blîndețe, substantiv feminin (gingășie, dulceață, bunătate) reprezintă limba latina blandῑties (Pușcariu 207; Candrea-Dens., 165; REW 1150; DAR); dar este mai probabil o der. internă a rom. (conform Graur, BL, V, 90), cu. varianta blîndeție și blînzie, substantiv feminin (învechit, gingășie, dulceață).