Definitie Brîu -îie - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Briu (-iie), substantiv neutru –
1. Cingatoare. –
2. Ornament, friza, mulura. –
3. Talie, mijloc. –
4. Dans tipic, in care cei care danseaza se tin de talie. – Varianta a plural briuri si (invechit) brine, brini.
Mr. brin, barnu, megl. brǫn.
Limba Latina brandeum „pinza de in” si „banda, cingatoare” pare a se fi contaminat cu limba latina pannus „pinza”, pina s-a confundat complet cu formele contaminate *bran(e)um „banda, cingatoare” si pandea „pinza”; conform Niermeyer 104, unde se mentioneaza prandeum.
Din cea dintii din aceste forme a rezultat rom. briu, limba albaneza bres, brez „cingatoare” (alb. mbren „a incinge”), si din a doua rom. pinza.
Atit limba albaneza cit si rom. presupun prototipul nazalizat (Rosetti, II, 111), de tipul *brenu- sau *branu-, care este considerat in mod traditional de origine autohtona (Miklosich, Slaw.Elem., 9; Philippide, II, 701).
Nu pare posibila der. cuvintului rom. pe baza limba albaneza, propusa de Meyer 46 si Skok, Arch.
Rom., VIII, 150; dupa Skok, Z. für Ortsnamenforschung, I, 89, cuvintul limba albaneza contine un sufix diminutival.
Etimonul *brenum (Rosetti, Rhotacisme, 35), nu este clar.
Conform: si brinza, pinza.
Pierderea lui n (pastrat in plural brine si in der.) se repeta in conditii identice in griu si friu, si este greu de explicat, conform griu.
Derivat brina, substantiv feminin (friza), sing. analogic format pe baza plural, brinar, substantiv masculin (fringhier); briier, substantiv neutru (tipar pentru muluri); brinet (var. birneata, birnita), substantiv neutru (curea; cingatoare; fisie); brinisor, substantiv neutru (curea; cordon); birnas (var. barnas, barnaci), substantiv neutru (siret); desbirna, verb (a descinge).
Din rom. provine mag. bernice (Edelspacher 10).