Buche
Definitie, sens si explicatie
1Buche, buchi, substantiv feminin A doua litera din alfabetul chirilic; p. gener. litera; (de obicei la plural) alfabet; cunostinte elementare de scris si citit. ♢ Expresie Buchea cartii = exact ca in carte; in chip mecanic.
A fi (tot) la buchi = a fi (tot) incepator (la invatatura).
A nu sti buche = a nu sti nimic (la invatatura). – Din limba slava (veche) Buky.
A fi (tot) la buchi = a fi (tot) incepator (la invatatura).
A nu sti buche = a nu sti nimic (la invatatura). – Din limba slava (veche) Buky.
2Buche substantiv verifica cuvantul: litera, slova.
3Buche substantiv feminin, art. buchea, g.-d. art. buchii; plural buchi
4Buche -i f. 1) A doua litera din alfabetul chirilic. 2) Fiecare dintre semnele grafice, care alcatuiesc un alfabet; litera. ♢ A se tine de -ea legii a face totul in conformitate cu legea. A nu sti (o) - a nu sti nimic; a nu avea idee de nimic. 3) Cunostinte elementare de scris si de citit. /<sl. buky
5Buche (buchi), substantiv feminin –
1. A doua litera a alfabetului chirilic. –
2. Litera in general. –
3. Pic, strop, nimic.
Sl. buky (Cihac, Ii, 30). – Derivat bucher, substantiv masculin (elev incepator; novice; elev care invata mult pe dinafara); bucheri, verb (a silabisi; a citi); bucherie, substantiv feminin (rudimente, invatatura elementara); buchini, verb (a silabisi); bucherisi, verb (a silabisi); buchisi (var. buchisa), verb (a silabisi; a invata), usor de confundat cu omonimul sau a buchisi (‹ bucsi); buchiseala, substantiv feminin (lucrare scolara); bucvar (var. bu(c)far, buhvar(iu)), substantiv neutru (invechit; caiet, carte).
Pentru buchini si varianta bughini, bunghini (care ajung sa insemne „a lucra cu cazna, stricindu-si vederea, in pozitia caracteristica a celui care invata”, interpretat gresit de Tiktin plecind de la franceza bouquiner, conform Graur, Bl, Vi,
1. A doua litera a alfabetului chirilic. –
2. Litera in general. –
3. Pic, strop, nimic.
Sl. buky (Cihac, Ii, 30). – Derivat bucher, substantiv masculin (elev incepator; novice; elev care invata mult pe dinafara); bucheri, verb (a silabisi; a citi); bucherie, substantiv feminin (rudimente, invatatura elementara); buchini, verb (a silabisi); bucherisi, verb (a silabisi); buchisi (var. buchisa), verb (a silabisi; a invata), usor de confundat cu omonimul sau a buchisi (‹ bucsi); buchiseala, substantiv feminin (lucrare scolara); bucvar (var. bu(c)far, buhvar(iu)), substantiv neutru (invechit; caiet, carte).
Pentru buchini si varianta bughini, bunghini (care ajung sa insemne „a lucra cu cazna, stricindu-si vederea, in pozitia caracteristica a celui care invata”, interpretat gresit de Tiktin plecind de la franceza bouquiner, conform Graur, Bl, Vi,