Buciuma
Definitie, sens si explicatie
1Buciuma, bucium, verb I. Intranzitiv A sufla, a canta, a da semnale din bucium1. ♦ Tranzitiv Figurativ A anunta, a vesti ceva. – Limba Latina Bucinare.
2Buciuma verb, indicativ prezent 1 singular bucium, 3 singular si plural buciuma
3A buciuma bucium intranzitiv 1) A scoate sunete de bucium, sufland; a canta din bucium. 2) fig. familiar A aduce o informatie la cunostinta tuturor; a raspandi o stire la toata lumea; a trambita. [Silabe -ciu-ma] /<lat. bucinare
4Buciuma1 verb I. verifica cuvantul: Busuma.
5Buciuma, bucium verifica cuvantul:t. a lingusi; a se purta slugarnic. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)