Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Buhai

1 * Cuvantul cu diacritice: buhái
Cuvantul fara diacritice: buhai

Definitie: BUHAI, (I) buhai, substantiv masculin (II) buhaiuri, substantiv neutru I. Substantiv masculin 1. (Zool.; reg.) Taur. 2. Compus: buhai-de-baltă = bou-de-baltă. 3. Plantă erbacee cu două sau trei frunze mari, ovale și flori verzi-gălbui dispuse într-un spic (Listera ovata). II. Substantiv neutru: Instrument muzical popular format dintr-o putinică cu fundul de piele, prin care trece un smoc de păr de cal care se trage cu degetele umezite, producând astfel un sunet asemănător cu mugetul unui taur. [Plural și: (II) buhaie] – Din limba ucraineana buhaj.

2 * Cuvantul cu diacritice: buhái
Cuvantul fara diacritice: buhai

Definitie: BUHAI substantiv 1. (BOTANICA; Listera ovata) (regional) puța-cocoșului. 2. (TEHNICA) cârlig, greblă, hreapcă, vergea, (regional) crivea. (-ul este un dispozitiv la coasă.) 3. (TEHNICA) coinac, (regional) crainic, făfălug, tăvălug, zăvor, cântarul pietrelor. (- la moară.) 4. (MUZICA) (regional) șteand, (Transilvania) dubă. (-ul este folosit de colindători.)

3 * Cuvantul cu diacritice: buhái
Cuvantul fara diacritice: buhai

Definitie: BUHAI substantiv verifica cuvantul: gealău, rădașcă, răgage, taur.

4 * Cuvantul cu diacritice: buhái
Cuvantul fara diacritice: buhai

Definitie: buhai (taur) substantiv masculin, plural buhai, art. buhaii

5 * Cuvantul cu diacritice: buhái
Cuvantul fara diacritice: buhai

Definitie: buhai (instrument muzical) substantiv neutru, plural buhaiuri

6 * Cuvantul cu diacritice: buhái -iuri
Cuvantul fara diacritice: buhai

Definitie: BUHAI² -iuri n. Instrument muzical popular folosit de urători la Anul Nou, confecționat dintr-o putinică cu unul dintre funduri din piele, prin care trece un smoc de păr de cal care, fiind tras cu degetele umezite, produce sunete asemănătoare cu mugetul taurului. [Silabe bu-hai] limba ucraineana buhaj

7 * Cuvantul cu diacritice: buhái -i
Cuvantul fara diacritice: buhai

Definitie: buhai (-i), substantiv masculin – 1. Taur. – 2. Berbec sau țap de peste doi ani. – 3. Instrument muzical (conform bou 3). – 4. Pelerină. Rut. buchai, limba rusa bugaj, (DAR) din limba turca: buga „taur” (conform bugă). Ar putea fi și invers. După Lokotsch 339, rom. provine din limba turca:; și din rom. a trecut în pol. după Miklosich, Wander., 12, și în mag. bohaj (Edelspacher 10).