Definitie Bulz - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Bulz, bulzi, substantiv masculin
1. (Popular) Cocolos. ♦ Cocolos de mamaliga calda in care s-a pus branza de oaie sau urda.
2. (Tehn.) Ansamblu de piese de cherestea obtinute prin debitarea unui bustean si asezate astfel incat sa reconstituie trunchiul. [Plural si: (n.) bulzuri] – Conform: limba albaneza b u l e z.

Varianta definitie 2: Bulz substantiv bot, cocolos, (popular) golomoz, (regional) dodoc, gasca, urs, (prin Moldova) totolot. (Un - de mamaliga.)

Varianta definitie 3: Bulz substantiv masculin, plural bulzi

Varianta definitie 4: Bulz -i m. 1) Bulgare de faina sau de malai, ramas nefiert intr-o mancare; bot; cocolos; bol. 2) Bot de mamaliga fierbinte, in care s-a pus branza de oi; cocolos. /Origine necunoscuta

Varianta definitie 5: Bulz (-zi), substantiv masculin –
1. Cocolos, bulgare. –
2. Bucata, imbucatura. – Varianta bult, bulgara Origine necunoscuta.
Totusi, nu lipsesc diverse ipoteze, toate neconvigatoare.
Cihac, II, 33, se gindeste la limba rusa bulka, pol. bula.
DAR aminteste limba latina bulga „bolgie”, de unde franceza bouge, limba italiana bolgia: inainte, Puscariu 235 propusese limba latina *bŭlgius, der. de la cuvintul anterior, pe care REW 1382 il considera „begrifflich schwer”.
Pascu, I, 51, propune limba latina *balteum; Densusianu, GS, I, 351, sugereaza o legatura cu kirghizul bultai „a se umfla”, limba turca: buldak „umflat”, pe care REW o considera mai probabila, dar care prezinta totusi dificultati.
Giuglea, Dacor., III, 595, se refera la un der. de la limba latina bulla, de tipul *bullidus, bazat pe paralelismul solidus-solz.
Pentru Puscariu, Dacor., III 822, si VII, 476, cuvintul rom. provine de la un limba albaneza *buljëzë.
În sfirsit, Diculescu 181 si ZRPh., XLIX, 420, pleaca de la un gepid *bultia (conform limba germana med. de sus bulte); ipoteza acceptata de Scriban, dar pe care REW 1382 o considera „historisch unwahrscheinlich”.
Este posibil sa fie vorba de cuvintul german (conform sp. bulto), introdus in rom. pe filiera vreunei limbi limba slava (veche), ceea ce ar explica consonantismul (ž › z, sau ž › ğ › g); conform limba rusa bulyžnik „piatra de pavaj”.
Dar si mai probabil pare o der. interna rom. de la bolf (din limba slava (veche) sau creatie expresiva?), prin intermediul unei evolutii fonetice *bulh › bulg, al carui plural bulgi › bulji ar fi inlesnit refacerea unui sing. bulz.
Derivat bulgare (var. bulgar), substantiv masculin (cocolos), format de la varianta bulg, prin intermediul plural *bulgari (Byck-Graur 29); bulgari (var. imbulgari), verb (a acoperi cu lut); bulzarita, substantiv feminin (sac care serveste la strecuratul brinzei); bulzis, adverb (strins); imbulzi, verb (a presa; a stringe; a urmari, a grabi); imbulzeala, substantiv feminin (multime, inghesuiala, ingramadeala).