Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Bumbac

1 * Cuvantul cu diacritice: bumbác
Cuvantul fara diacritice: bumbac

Definitie: BUMBAC, (1) substantiv masculin, (2, 3) substantiv neutru 1. Substantiv masculin Plantă textilă din familia malvaceelor, de origine tropicală și subtropicală, cu flori gălbui sau roșietice și cu fructele capsule, care conțin numeroase semințe acoperite cu peri pufoși (Gossypium). 2. Substantiv neutru: Fibră textilă obținută, prin egrenare, de pe semințele bumbacului (1). ♦ (Popular) Vată. ♢ Expresie A avea bumbac în urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir răsucit de bumbac (2), întrebuințat la țesut sau la cusut. ♦ Țesătură din fire de bumbac (2). ♢ Bumbac mercerizat = fir sau țesătură de bumbac (2) tratat cu diverse soluții spre a căpăta luciu. 3. Substantiv neutru: (În sintagma) Bumbac colodiu = substanță explozivă pe bază de nitroceluloză. – Conform: scr. b u m b a k, bulgara b u b a k, limba latina med. b o m b a c i u m.

2 * Cuvantul cu diacritice: bumbác
Cuvantul fara diacritice: bumbac

Definitie: BUMBAC substantiv verifica cuvantul: vată.

3 * Cuvantul cu diacritice: bumbác
Cuvantul fara diacritice: bumbac

Definitie: BUMBAC substantiv (rar) coton, (Ban. și Transilvania) pămucă. (Bluză de -.)

4 * Cuvantul cu diacritice: bumbác
Cuvantul fara diacritice: bumbac

Definitie: bumbac (plantă) substantiv masculin

5 * Cuvantul cu diacritice: bumbác
Cuvantul fara diacritice: bumbac

Definitie: bumbac (fibră, fir, țesătură) substantiv neutru, plural bumbacuri

6 * Cuvantul cu diacritice: bumbác
Cuvantul fara diacritice: bumbac

Definitie: BUMBAC m. 1) Plantă industrială din regiunile calde, cu flori mari galbene și cu fructe în formă de capsulă. 2) Puf extras din fructele acestei plante; vată. ♢ A avea - în urechi a fi (sau a se preface) surd. 3) Fibră textilă, obținută din puful de pe semințele acestei plante, întrebuințată în industria textilă; ață. Urzeală de -. ♢ - mercerizat bumbac care a fost tratat cu o soluție de sodă caustică pentru a-i da luciu și a-i mări rezistența. 4) Țesătură din aceste fibre, folosită pentru confecționarea hainelor, lenjeriei etcetera limba sarba: bumbak, bulgara bubak

7 * Cuvantul cu diacritice: bumbác -curi
Cuvantul fara diacritice: bumbac

Definitie: bumbac (-curi), substantiv neutru 1. Plantă exotică aclimatizată în România (prima filatură în București, în 1805; primele culturi în Ilfov, în 1863). – 2. Fibră de bumbac. – 3. Vată. – Mr., megl. bumbac, istr. bubmǫc. Din limba latina tîrzie bombax sau bombacum (Pușcariu 236; REW 1202; DAR). Este cuvînt comun majorității limbilor europene; prin urmare, este greu de stabilit proveniența sa în rom. Diez, II, 8, îl derivă din limba latina bombyx, al cărui rezultat ar fi fost diferit. Bombacum (rezultat al unei contaminări a lui bambax cu βόμβυξ) este un etimon posibil (DAR, Byhan, Jb., VI, 201), conform bombacium › limba italiana bombagio, bambagio. Cihac, II, 33, crede că este de origine limba slava (veche) (sb. bùmbak, bòmbak, bulgara pam(b)uk, conform limba albaneza pumbak, pambuk, mag. pamuk). Totuși, der. este dificilă în acest sens, datorită accentului în limba sarba:; astfel încît Candrea, Elementele, 407, consideră că, dimpotrivă, limba sarba: provine din rom. Roesler 500 și Șeineanu, II, 63, îl derivă din limba turca: pam(b)uk, de unde provin bulgara, limba albaneza și mag.; persistă însă aceleași dificultăți fonetice. Rom. nu coincide cu nici una din formele menționate aici, ci pare a fi rezultatul unui amestec al temei romanice (bomb-) cu terminația turco-slavă (ak), fără a se putea determina mai îndeaproape elementele contaminării. Derivat bumbăcar, substantiv masculin (bumbac, plantă; lucrător care se ocupă cu torsul firelor de bumbac; negustor de țesături de bumbac); bumbăcăriță, substantiv feminin (plantă ciperacee, Eriophorum angustifolium sau E. Latifolium); bumbăcel, substantiv neutru (fir de bumbac); bumbăci, verb (a umple cu bumbac; în Arg., a bate, a pedepsi sau a fura, a șterpeli); bumbăcos, adjectiv (moale, gingaș, elastic).