1
Bumbăcit substantiv neutru Faptul de a bumbăci; vătuire, bumbăceală. – Vezi Bumbăci.
DEX – dicționarul explicativ
2
Bumbăcit, -ă, bumbăciți, -te adjectiv bătut zdravăn. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Dicționar de argou
3
Bumbăcit substantiv neutru
DOOM – dicționarul ortografic