Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Bătaie

1 * Cuvantul cu diacritice: bătáie
Cuvantul fara diacritice: bataie

Definitie: BĂTAIE substantiv verifica cuvantul: bătălie, bătătură, băteală, bombardament, bombardare, conflict, luptă, război.

2 * Cuvantul cu diacritice: bătáie
Cuvantul fara diacritice: bataie

Definitie: BĂTAIE substantiv 1. încăierare, luptă, (rar) încaier, încăierătură, (regional) încăierat, (familiar) tăvăleală, trânteală. (- dintre ei n-a durat mult.) 2. (livresc) corecție, (popular și familiar) bruftuială, chelfăneală, ciomăgeală, muștruluială, păruială, scatoalcă, (familiar figurativ) scărmănare, scărmănătură, târnuială, târnuire, (argotic) mardeală. (A mâncat o - zdravănă.) 3. verifica cuvantul: înfrângere. 4. bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, (regional) tocănire, tocănit. 5. verifica cuvantul: împreunare. 6. verifica cuvantul: boiște. 7. verifica cuvantul: scornire. 8. verifica cuvantul: hăituire. 9. verifica cuvantul: fâlfâit. 10. suflare, suflu, (învechit și popular) suflat, (regional) zăliște. 11. verifica cuvantul: palpitație. 12. verifica cuvantul: timp. 13. bătaie de joc verifica cuvantul: batjocură.

3 * Cuvantul cu diacritice: bătáie
Cuvantul fara diacritice: bataie

Definitie: bătaie substantiv feminin, art. bătaia, g.-d. art. bătăii; plural bătăi

4 * Cuvantul cu diacritice: bătáie bătăi
Cuvantul fara diacritice: bataie

Definitie: BĂTAIE bătăi f. 1) Lovitură cauzată de un corp (sau de o ființă) care bate. 2) Zgomot caracteristic produs de un asemenea corp sau ființă. - în ușă. 3) Lovituri repetate (cu mâna sau cu un obiect) date sau primite de cineva. ♢ - de cap a) lucru mintal intens; frământare a minții; b) muncă grea și istovitoare; trudă. - de joc batjocură. A se lua la - a se bate (cu cineva); a se încăiera. A da - a se pune pe treabă; a zori. A pune (ceva) la - a pune (ceva) la dispoziție cu generozitate (pentru a fi consumat). -ia peștilor depunere și fecundare a icrelor. 4) pop. Luptă de proporții între două forțe armate; bătălie; război. Pe câmpul de -. 5) Sunet alternativ și ritmic (produs de inimă); zvâcnire. 6) Zgomot anormal produs de o mașină cu funcționare defectuoasă. 7) Distanță până la care o armă poate arunca un proiectil. În -ia puștii. 8) Fond sonor sub forma unor sunete ritmice produse de un mecanism în funcțiune. 9) reg. Sunete (repetate) caracteristice speciei, scoase de câine; lătrat; hămăit. 10) Acțiune luminoasă sau termică. -ia lunii. -ia soarelui. 11) muz. Mișcare (a mâinii sau a baghetei) prin care se indică măsura. [G.-D. bătăii; Sil. bă-ta-ie] limba latina batt[u]alia

5 * Cuvantul cu diacritice: bătáie bătắi
Cuvantul fara diacritice: bataie

Definitie: bătaie (bătai), substantiv feminin – 1. Luptă, bătălie. – 2. Ceartă, încăierare. – 3. Lovitură, plesnitură. – 4. Izbire, lovire. – 5. Mișcare ritmică în general, pulsație, palpitație. – 6. Hăituială, stîrnire a vînatului. – 7. Bombardament. – 8. Distanță pînă la care poate ajunge un proiectil, rază de acțiune. – 9. Acțiune directă. – Mr. bătal’e „piuliță”. Limba Latina battālia, formă redusă de la battuālia (Pușcariu 194; REW 995; Candrea-Dens., 147; DAR); conform limba italiana battaglia, verifica cuvantul: lom. bataia, prov., port. batalha, franceza bataille, sp. batalla, limba albaneza bëtajë. Teoretic se poate adapta la toate întrebuințările și nuanțele verb a bate; conform și bătălie. Derivat bătăiaș, substantiv masculin (hăitaș); bătăios, adjectiv (căruia îi place să se bată); bătăiuș, substantiv masculin (bătăuș; polițai; titirez, hădărău de moară). – Din rom. pare a proveni limba albaneza bëtajë „teamă” (G. Meyer 34).