Băț
Definitie, sens si explicatie
1Băț, bete, substantiv neutru
1. Bucata de lemn lunga si subtire. ♢ Expresie A pune (cuiva) bete in roate = a face (cuiva) dificultati pentru a zadarnici o actiune, un plan. (Regional) A da (ca cainele) prin bat = a fi extrem de insistent, de obraznic.
A ramane cu traista-n bat = a saraci.
A-si lua traista-n bat = a porni la drum, a pleca. ♦ (Adverbial) Drept teapan, rigid.
Sta bat.
2. Fig.
Lovitura cu batul (1).
3. Piesa in forma de vergea, care intra in alcatuirea diferitelor unelte, masini etcetera Batul itelor. - Etimologie necunoscuta
1. Bucata de lemn lunga si subtire. ♢ Expresie A pune (cuiva) bete in roate = a face (cuiva) dificultati pentru a zadarnici o actiune, un plan. (Regional) A da (ca cainele) prin bat = a fi extrem de insistent, de obraznic.
A ramane cu traista-n bat = a saraci.
A-si lua traista-n bat = a porni la drum, a pleca. ♦ (Adverbial) Drept teapan, rigid.
Sta bat.
2. Fig.
Lovitura cu batul (1).
3. Piesa in forma de vergea, care intra in alcatuirea diferitelor unelte, masini etcetera Batul itelor. - Etimologie necunoscuta
2Băț substantiv verifica cuvantul: speteaza.
3Băț s., adverb
1. substantiv nuia, varga, (regional) beldie, (Transilvania, Bucovina si Mold.) steap. (L-a atins cu -ul.)
2. substantiv coada, nuia, prajina, varga, (regional) beldie, palita, prastina, ruda, sticiu. (-ul unditei.)
3. adverb verifica cuvantul: teapan.
1. substantiv nuia, varga, (regional) beldie, (Transilvania, Bucovina si Mold.) steap. (L-a atins cu -ul.)
2. substantiv coada, nuia, prajina, varga, (regional) beldie, palita, prastina, ruda, sticiu. (-ul unditei.)
3. adverb verifica cuvantul: teapan.
4Bat substantiv neutru, plural bete
5Băț bete n. 1) Bucata de lemn lunga si subtire (cu diferite intrebuintari). ♢ A pune (cuiva) bete in roate a crea greutati pentru a zadarnici realizarea unor planuri; a pune piedici. A ramane cu traista in - a ajunge pe drumuri; a se ruina; a fi falit. 2) Lovitura data cu asemenea bucata de lemn. /Origine necunoscuta
6Bat (bete), substantiv neutru – Bucata de lemn, nuia.
Probabil din limba slava (veche) bičĭ „flagellum”, conform dubletul bici.
Fonetismul nu este clar, dar dificultatile pe care le prezinta nu sint de netrecut.
Pledeaza in favoarea acestei ipoteze identitatea sensurilor, si absenta acestor cuvinte in dialecte.
În schimb, celelate explicatii date pina acum, nu par convingatoare.
Miklosich, Slaw.
Elem., 16, urmat de Cihac, se refera la limba slava (veche) bŭtŭ „sceptrum” (› rom. bita), de unde provine si mag. bot; insa ipoteza sa lasa neexplicata transformarea lui t in t.
Dar pune in legatura cuvintul bat cu bita, ca mai sus, si cu mag. pa(l)ca; pentru dificultatile prezentate de aceasta analogie, conform Skok,
62. Exista si unii care cauta explicatia in limba latina Dupa Pascu, Lat., 256, din limba latina *vĭttum, si acesta de la vitta; totusi, ramine nelamurita alterarea consoanei finale.
Scriban se gindeste la vitium, ceea ce este imposibil din punct de vedere semantic.
Lausberg, Mundarten, 186, propune limba latina vectis, de unde si calabr., basil. bett „baston”; dar fonetismul ridica mari dificultati.
Derivat batos, adjectiv (fibros; drept, teapan; ingimfat, plin de sine); betigas, betisor, substantiv neutru *dim. al lui bat).
Probabil din limba slava (veche) bičĭ „flagellum”, conform dubletul bici.
Fonetismul nu este clar, dar dificultatile pe care le prezinta nu sint de netrecut.
Pledeaza in favoarea acestei ipoteze identitatea sensurilor, si absenta acestor cuvinte in dialecte.
În schimb, celelate explicatii date pina acum, nu par convingatoare.
Miklosich, Slaw.
Elem., 16, urmat de Cihac, se refera la limba slava (veche) bŭtŭ „sceptrum” (› rom. bita), de unde provine si mag. bot; insa ipoteza sa lasa neexplicata transformarea lui t in t.
Dar pune in legatura cuvintul bat cu bita, ca mai sus, si cu mag. pa(l)ca; pentru dificultatile prezentate de aceasta analogie, conform Skok,
62. Exista si unii care cauta explicatia in limba latina Dupa Pascu, Lat., 256, din limba latina *vĭttum, si acesta de la vitta; totusi, ramine nelamurita alterarea consoanei finale.
Scriban se gindeste la vitium, ceea ce este imposibil din punct de vedere semantic.
Lausberg, Mundarten, 186, propune limba latina vectis, de unde si calabr., basil. bett „baston”; dar fonetismul ridica mari dificultati.
Derivat batos, adjectiv (fibros; drept, teapan; ingimfat, plin de sine); betigas, betisor, substantiv neutru *dim. al lui bat).
7Bat, bate, substantiv neutru
1. toc; stilou.
2. condamnare penala.
3. (adol.) o mie de lei.
3. semnatura. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
1. toc; stilou.
2. condamnare penala.
3. (adol.) o mie de lei.
3. semnatura. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)