Calabalac
Definitie, sens si explicatie
1Calabalấc, calabalacuri, substantiv neutru (Familiar) Obiecte felurite (in dezordine); prin extensiune bagaje cu care calatoreste sau se muta cineva; catrafuse, agarlac. – Din limba turca: Kalabalik.
2Calabalâc substantiv verifica cuvantul: bagaj, balamuc, galagie, gloata, harmalaie, huiet, larma, multime, norod, plebe, popor, prostime, scandal, tambalau, taraboi, tevatura, tumult, vacarm, vuiet, vulg, zarva, zgomot.
3Calabalâc substantiv verifica cuvantul: boarfe (plural).
4Calabalac substantiv neutru, plural calabalacuri
5Calabalâc -uri n. familiar 1) Gramada de obiecte casnice in dezordine; catrafuse. 2) Bagaj cu care se muta sau cu care calatoreste cineva. /<turc. kalabalik