Definitie Calm -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Calm, -Ă, calmi, -e, adjectiv , substantiv neutru I. Adjectiv
1. (Despre natura) Care se afla in stare de liniste deplina. ♢ Calm ecuatorial = zona ingusta de o parte si de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferica scazuta, vanturi slabe si ploi abundente.
Calm tropical = zona aflata intre zona alizeelor si cea a vanturilor dominante de vest.
Calm plat = stare a marii in care aceasta nu are ondulatii. ♦ (Despre procese) Care se desfasoara linistit.
2. (Despre oameni, despre manifestarile si starile lor sufletesti) Care se stapaneste; stapanit, cumpanit, linistit; p. ext. potolit, domol, asezat, flegmatic, imperturbabil. II. Substantiv neutru:
1. Stare de liniste deplina a atmosferei.
2. Stapanire de sine, sange rece, tact in actiuni, in vorbire. ♦ Pace sufleteasca, lipsa de framantari. – Din franceza Calme.

Varianta definitie 2: Calm antonim: agitat, alarmat, aprig, dezechilibrat, furios, nelinistit, tulburat, violent, zbucium, framantat, ingrijorat, infuriat, trepidant, zbuciumat, neliniste, furie

Varianta definitie 3: Calm substantiv verifica cuvantul: obligeana.

Varianta definitie 4: Calm adjectiv , substantiv
1. adjectiv domol, linistit, pasnic, potolit, stapanit, temperat. (Om -.)
2. adjectiv flegmatic, imperturbabil, placid. (O fire -.)
3. substantiv flegma, imperturbabilitate, placiditate. (-ul unui om flegmatic.)
4. adjectiv calmat, domolit, linistit, moderat, ponderat, potolit, temperat. (Atitudine -.)
5. substantiv verifica cuvantul: cumpat.
6. substantiv verifica cuvantul: astampar.
7. adjectiv domol, linistit, molcom, netulburat, pasnic, potolit, tihnit, (invechit) paciuit, (figurativ) destins, dulce. (O atmosfera -.)
8. substantiv verifica cuvantul: liniste.
9. adjectiv verifica cuvantul: linistit.
10. adjectiv linistit, tacut. (Pe aleile -.)
11. adjectiv verifica cuvantul: usor.

Varianta definitie 5: Calm substantiv neutru, (meteor.) plural calmuri

Varianta definitie 6: Calm adjectiv m., plural calmi; f. singular calma, plural calme

Varianta definitie 7: Calm2 n. 1) Lipsa de agitatie in natura; stare de liniste in atmosfera. 2) Lipsa de nervozitate; stapanire de sine; sange rece. /<fr. calme

Varianta definitie 8: Calm1 -a (-i, -e) 1) (despre natura) Care se caracterizeaza prin lipsa de agitatie; care se afla in stare de liniste deplina. 2) (despre persoane) Care isi stapaneste sentimentele si actiunile; stapan pe sine. 3) (despre sentimente si manifestari ale oamenilor) Care denota stapanire de sine; caracterizat prin cumpanire. /<fr. calme

Varianta definitie 9: Calm, -Ă I. adjectiv
1. in stare de liniste deplina.
2. stapanit, cumpanit, linistit; potolit, asezat.
II. substantiv neutru
1. stare de nemiscare; liniste deplina. o - ecuatorial = zona de presiune atmosferica scazuta, a celor doua emisfere ale globului terestru, caracterizate prin lipsa vantului si miscari ascendente. ♢ zona oceanica in care predomina o vreme complet linistita sau in care vanturile sunt foarte slabe.
2. stapanire de sine, liniste; tact in actiuni etcetera; sange rece. (< franceza calme)

Varianta definitie 10: Calm substantiv neutru
1. Stare de lipsa a oricarei miscari; liniste deplina. ♦ Încetare a vantului. ♦ (La plural) Zone oceanice in care predomina o vreme complet linistita sau in care vanturile sunt foarte slabe si au directii variate.
2. Stapanire de sine, liniste; tact in actiuni etcetera; sange rece. adjectiv
1. În stare de liniste deplina, lipsit de agitatie.
2. Stapanit, cumpanit, linistit; potolit, asezat. [Plural -muri. / < franceza calme, limba italiana calmo].