Definitie Camănă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: CamĂnĂ, camene, substantiv feminin Odgon care se afla la partea inferioara a navoadelor sau a altor unelte de pescuit si de care se pot prinde greutati de plumb. – Din limba slava (veche) Kamenĩ „piatra”.

Varianta definitie 2: Camana substantiv feminin, g.-d. art. camenei; plural camene

Varianta definitie 3: CamĂnĂ2 -e f. cuvant invechit Impozit anual platit domniei de proprietarii de carciume. /<sl. kameni

Varianta definitie 4: CamĂnĂ1 -e f.
Odgon la navoade sau la uneltele de pescuit de care se prind greutatile pentru a putea pescui pe fundul apei. /<sl. kameni

Varianta definitie 5: Camana, substantiv feminin (invechit)
1. unitate de masura de greutate (a cincea parte dintr-un chintal, dintr-o maja).
2. impozit pe carciumi, pivnite, poloboace etcetera
3. setca pentru cega.

Varianta definitie 6: Camana (camene), substantiv feminin –
1. Greutate veche, de aprox. 10 kg. –
2. Impozit vechi, anterior secolul XV.
Se platea dupa greutate, pe miere.
Întrucit acest produs se vindea la inceput in circiumi, numele s-a extins apoi la impozitul platit pentru vinul vindut in localurile publice. – Varianta camena.
Sl. kamenŭ „piatra, greutate”.
Dupa Cihac, II, 39, din limba sarba: komina „tescovina”, ceea ce pare mai putin probabil. – Derivat camanar, caminar, substantiv masculin (perceptor de impozite); mare caminar, substantiv masculin (capetenie a caminarilor, boier de rangul doi, fara drept de a lua loc la sfat; in 1834 rangul sau a fost asimilat gradului de capitan); caminarie, substantiv feminin (indeletnicirea de caminar); caminarit, substantiv neutru (nume care se dadea in Muntenia darii care in Moldova se numea camana, renta a marelui sfetnic, si incepind cu secolul XVIII a marelui paharnic).