Definitie Caracter - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: CaractÉr, caractere, substantiv neutru
1. Ansamblul insusirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifesta in modul de comportare, in ideile si in actiunile sale. ♦ Personalitate morala ferma. ♦ Însusire morala care se manifesta prin perseverenta, vointa ferma si corectitudine.
Om de caracter.
2. Individualitate care prezinta trasaturi psihice complexe, zugravita intr-o opera literara. ♦ Comedie de caracter = comedie in care intriga ia nastere din conflictul dintre caracterele contradictorii ale personajelor.
Dans de caracter = forma prelucrata pentru scena a dansurilor populare.
3. Trasatura distinctiva care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etcetera Însusire, particularitate a unui organism.
Caractere mostenite (sau ereditare) si caractere dobandite (sau neereditare).
4. Caracteristica a unui ansamblu de litere, cifre, accente si semne de tipar din aceeasi familie si din acelasi corp. – Din franceza Caractère, limba latina Character.

Varianta definitie 2: CaractÉr substantiv
1. verifica cuvantul: insusire.
2. verifica cuvantul: factura.
3. verifica cuvantul: fire.
4. litera. (Scris cu -e gotice.)
5. verifica cuvantul: semn grafic.

Varianta definitie 3: Caracter substantiv neutru, plural caractere

Varianta definitie 4: CaractÉr -e n. 1) Felul de a fi al unui individ; fire; natura. - darz. 2) Ansamblu de dispozitii inascute, care constituie structura psihica a unui individ. - flegmatic. 3) Proprietate morala care se manifesta prin perseverenta, vigurozitate si corectitudine. A avea -. 4) Personalitate care demonstreaza asemenea calitati. - puternic. 5) Erou literar dotat cu proprietati psihice si morale complexe. 6) Semn particular al unui lucru sau al unei persoane; proprietate; calitate; trasatura; particularitate. - ereditar. 7) Semn conventional. - algebric. 8) Semn grafic; ansamblu de semne de scriere sau de tipuri de imprimare. - gros. - roman. 9) Semnal sau element de informatie folosit in codul unui calculator. /<fr. caractere, limba latina character

Varianta definitie 5: CaractÉr substantiv neutru
1. ansamblu de trasaturi psihico-morale distincte, relativ stabile, definitorii pentru om. o dans de - = dans prin ale carui figuri se exprima actiuni sau sentimente; comedie de - = comedie a carei intriga izvoraste din conflictul creat intre caracterele personajelor.
2. personalitate morala caracterizata prin vointa ferma, corectitudine si consecventa, integritate etcetera
3. individualitate cu trasaturi psihice complexe, intr-o opera literara.
4. particularitate de structura, forma, substanta sau functie a unui organism. ♢ caracteristica a unui lucru, fenomen.
5. element al unui alfabet; litera, semn grafic de acelasi corp si aceeasi familie. ♢ (informatica) litera, cifra, semn particular.
6. (matematica) numarul de elemente care ocupa dupa o permutare acelasi loc ca si inainte de aceasta. (< franceza caractère, limba latina character, limba greaca (veche) kharakter)

Varianta definitie 6: CaractÉr substantiv neutru
1. Totalitatea trasaturilor psihice esentiale si stabile ale omului, care se manifesta in modul specific de a se comporta al acestuia. ♢ Dans de caracter = dans prin ale carui figuri se exprima actiuni sau sentimente; comedie de caracter = comedie a carei intriga izvoraste din conflictul creat intre caracterele personajelor. ♦ Individualitate cu trasaturi psihice complexe prezentata intr-o opera literara. ♦ Ansamblu de insusiri morale manifestate prin vointa ferma, corectitudine si consecventa, integritate etcetera
2. Particularitate distinctiva care constituie specificul unui lucru.
3. Litera, semn grafic.
4. (Matematica) Numarul de elemente care ocupa dupa o permutare acelasi loc ca si inainte de aceasta. [Accentuat si caracter. / < franceza caractère, conform limba latina character, limba greaca (veche) charakter – semn].