Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Care

1 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: CARE pronume interog.-rel. I. (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). 1. (Introduce propoziții atributive) Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o. ♢ (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) a) (Cu nuanță finală) Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul. b) (Cu nuanță condițională) Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei? 2. (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ♦ (Cu sens neutru) Ceea ce. ♢ Locutiune conjunctie: După care = după aceea. Care va (sau vra) să zică = ceea ce înseamnă, prin urmare. 3. (Cu valoare de pronume nehotărât) a) Fiecare. Le porunci să meargă care pe unde va putea. ♢ Expresie (Să) nu care cumva = nu cumva să... Nu care cumva... ? = (oare) nu cumva... ? b) (în corelație cu sine însuși exprimă ideea de opozitie sau de distribuție) Unul... altul, acesta... acela..., parte... parte... ♢ Expresie Care (mai) de care = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. II. (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) Care n-a înțeles întrebarea? ♢ (Introduce propoziții interogative indirecte) L-a întrebat care îi place mai mult. ♢ Expresie Care alta? = ce altceva? Care pe care? = care din doi e mai tare? ♢ (Cu valoare de adjectiv interogativ) Care om nu ține la viața lui? [Genitiv-dat. singular m. căruia, f. căreia, gen.-dat. plural m. și feminin: cărora; (când are valoare de adjectiv interog.-rel.) gen.-dat. singular m. cărui, f. cărei, gen.-dat. plural m. și feminin: căror. Nom. singular m. și: (învechit) carele; nom. plural m. și feminin: și: cari] – Limba Latina qualis.

2 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: CARE pronume, adjectiv 1. pronume verifica cuvantul: cine. (- vine la mine?) 2. adjectiv verifica cuvantul: ce. (- vânt te-a adus pe aici?) 3. pronume ce, (popular) de. (Cei - priveau.)

3 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: CARE pronume verifica cuvantul: cine, fiecare, fiecine, oricare, oricine, orișicare, orișicine.

4 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: CARE conjunctie: verifica cuvantul: cum.

5 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: care adjectiv m., g.-d. cărui; f. singular care, g.-d. cărei; plural m. și feminin: care, g.-d. căror

6 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: care pr. m., g. (al) căruia absolut sau postpus, d. cărui antepus al căruia; f. singular care, g. (al) căreia absolut sau postpus, al cărei antepus, d. căreia; plural m. și feminin: care, g. (al) cărora absolut sau postpus, al căror antepus, d. cărora

7 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: CARE² pron. rel. (se folosește pentru a indica un obiect neidentificat) Ce. Câinele - latră nu mușcă. ♢ - va să zică prin urmare. Să nu - cumva nu cumva să. limba latina qualis

8 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: CARE¹ pron. interog. (se folosește pentru a obține informații despre un obiect necunoscut) - carte?, --i acolo? ♢ - alta? ce altceva? - pe -? cine din doi va reuși? limba latina qualis

9 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: care pronume – 1. Pron. relativ: mîndra care-mi place (Popular Jarnik). – 2. Pron. inter. propriu-zis sau cu funcție adjectiv : spune, bade, adevărat, pentru care m-ai lăsat? (Popular Reteganul), în care pat vrei să dormi? (I.Teodoreanu). – 3. Cel care (pron. dem., prin eliminarea antecedentului): care-a fost voinic mai mare, acum e legat mai tare (Popular Jarnik) – Care (mai ) de care. – Care pe care. – Care ... care. – Care cumva. – La care, drept care. – Care va să zică. – 4. Fiecare (pron. indef.): să spuie care orice știe (A. Pann). – 5. Fiindcă, pentru că (funcție de conjunctie:) Cu această folosire, cuvant invechit sau popular, pare a proveni din folosirea rel. fără prep. la cazurile oblice. Așa cum Gr. Alexandrescu a putut scrie fiii Romîniei care tu o ai cinstit (unde care = pe care), Neculce scrisese Înainte au arătat-o împăratului, care s-au mirat și împăratul (unde care = de care). De aici sensul pe care l-am semnalat: pusesem de gînd ... să las prăvălia, care nu mai poate omul de atîtea angarale (Caragiale). – Mr. care, cari, megl. cari, istr. cǫre. Care, m. și feminin:; gen. cărui(a), f. cărei(a); plural care (var. cari, fără justificare), g. căror(a). Formele cu a paragogic se folosește numai cu funcție pronominală. Formele art. carele, f. carea, plural carii, sînt cuvant invechit Limba Latina qualis (Cipariu, Gram., 264; Pușcariu 290; Candrea-Dens., 262; REW 6927; DAR); conform limba italiana quale, prov., port. qual, franceza quel, sp. cual. Comp. careși, pronume (învechit, cel ce; fiecare), cu -și, ca însuși, cineși; careva, pronume indef. (cineva, oarecare), cu -va, ca cineva; fiecare, pronume indef. (fiecare; oricare), cu fie; nicicare, pronume indef. (nici unul, nimeni); niscare (var. niscai, niscaiva; istr. mușcǫrle), adjectiv indef. (vreunul), cu nuș, forma abreviată de la nu știu, ca în nuș ce s-a făcut (după Pușcariu 1175, direct din limba latina nescio quales); oarecare, adjectiv indef., cu oare; oricare (var. vericare), adjectiv indef., cu ori.

10 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: care¹ pr. int. m. și feminin:, singular și plural; g. singular independent/postpus m. caruia, f. careia ( A căruia dintre ei este casa?/În casa căruia ai intrat?); antepus (al, a, ai, ale) m. carui, f. carei (În a cărui casă ai intrat?); d. singular m. caruia, f. careia (Căruia dintre ei i-ai dat?): g. plural independent/postpus carora, antepus (al, a, ai, ale) caror; d. plural m. și feminin: carora

11 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: care² pr. rel. m. și feminin:, singular și plural; g. singular antepus (al, a, ai, ale) m. carui (0mul în a cărui casă am intrat), f. carei; postpus m. caruia (Omul în casa căruia am intrat), f. careia; d. singular m. caruia, f. careia; g. plural antepus m. și feminin: (al, a, ai, ale) caror, postpus carora; d. plural m și feminin: carora

12 * Cuvantul cu diacritice: cáre
Cuvantul fara diacritice: care

Definitie: care³ adjectiv pr. m. și feminin:, singular și plural; g.-d. singular m. carui (Cărui om i-ai spus? Casa cărui om este asta?); f. carei; plural g.-d. m. și feminin: caror