Definitie Ceară - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: CearĂ substantiv feminin
1. Produs natural (de origine animala, vegetala sau minerala) sau sintetic, plastic, insolubil in apa, care se inmoaie si se topeste la temperaturi destul de joase si care are numeroase utilizari in industria farmaceutica, electronica, a hartiei, cosmetica etcetera ♢ Ceara de albine = ceara de culoare galbuie, cu miros placut, caracteristic, produsa de albine, care se recolteaza prin topirea fagurilor.
Ceara de balena = spermantet, ulei de casalot.
Ceara de parchet = amestec de ceara sintetica cu parafina, cerezina, ceara vegetala si cu alte substante, care formeaza pe parchet o pelicula lucioasa, protectoare.
Ceara rosie = amestec de colofoniu, selac, ulei de terebentina si culori minerale, care, datorita proprietatilor lui plastice la incalzire, este folosit la sigilarea scrisorilor, pachetelor, la inchiderea ermetica a flacoanelor etcetera Ceara montana = ceara minerala obtinuta din carbunii bruni prin extractie cu solventi.
Ceara vegetala = strat care acopera suprafata plantelor, mai ales a fructelor.
2. (Geol.; in sintagma) Ceara de pamant = ozocherita.
3. (Fiziol.) Cerumen. – Limba Latina Cera.

Varianta definitie 2: CearĂ substantiv
1. verifica cuvantul: cerumen.
2. ceara de balena verifica cuvantul: spermantet.

Varianta definitie 3: Ceara substantiv feminin, g.-d. art. cerii; plural ceruri

Varianta definitie 4: CearĂ f. 1) Substanta amorfa, de culoare galbuie, produsa de albine, care se obtine prin topirea fagurilor. ♢ Galben ca -a foarte palid. 2) Substanta solida de diferite origini (animala, vegetala, minerala sau sintetica) folosita in industria farmaceutica, electronica, cosmetica etcetera Lumanare de -. ♢ - de parchet amestec de ceara sintetica si parafina, folosit la lustruirea parchetului. - rosie amestec de colofoniu cu ulei de terebentina, folosit la aplicarea sigiliilor. - de pamant ceara minerala; ozocherita. 3) Substanta ceroasa, care se formeaza in canalul extern al urechii; cerumen. [G.-D. Cerii] /<lat. cera

Varianta definitie 5: Ceara substantiv feminin –
1. Produs natural care se inmoaie si se topeste, cu numeroase intrebuintari. – Ceara rosie, ceara de sigiliu. –
2. Cerumen. –
3. Planta (Hoya carnosa, Asclepias carnosa). – Mr. teara, istr. terę.
Limba Latina cēra (Puscariu 328; Candrea-Dens., 229; REW 1821; DAR); conform limba italiana, prov., cat., sp., port. cera, franceza cire. – Derivat ceriu, adjectiv (galbui); cerar, substantiv masculin (negustor de ceara; luminarar); cerarit, substantiv neutru (invechit, impozit pe ceara); cerarie, substantiv feminin (magazin de ceara); cerui, verb (a da cu ceara); ceruiala, substantiv feminin (ceruire); ceruitura, substantiv feminin (ceruire).
Pentru ceritica, conform cerentel.