1
Chiar, -ă, chiari, -e, adverb, adjectiv I. Adverb
1. Tocmai, întocmai, exact. Pornește chiar acum.
Însuși, singur, nu altcineva sau altceva decât... Era chiar copilul lui.
2. Până și, încă și. Chiar prin somn tot simțea.
Încă; deja. Chiar de la început.
(Precedat de „nici”) Măcar.
(Urmat de propoziție concesivă introdusă prin „dacă” sau „de”) Și în cazul. Mă așez chiar dacă nu mă poftește nimeni.
3. În realitate, cu adevărat, într-adevăr. Iată că chiar vine.
4. (Învechit) În mod clar, lămurit. II. Adjectiv (Învechit) Clar, curat, pur, limpede. – Latină Clarus.
1. Tocmai, întocmai, exact. Pornește chiar acum.
Însuși, singur, nu altcineva sau altceva decât... Era chiar copilul lui.
2. Până și, încă și. Chiar prin somn tot simțea.
Încă; deja. Chiar de la început.
(Precedat de „nici”) Măcar.
(Urmat de propoziție concesivă introdusă prin „dacă” sau „de”) Și în cazul. Mă așez chiar dacă nu mă poftește nimeni.
3. În realitate, cu adevărat, într-adevăr. Iată că chiar vine.
4. (Învechit) În mod clar, lămurit. II. Adjectiv (Învechit) Clar, curat, pur, limpede. – Latină Clarus.
DEX – dicționarul explicativ
2
Chiar1 adverb 1) Tocmai; întocmai; anume; exact. Chiar el. Chiar acum. 2) Până și; încă și. Și-ar da chiar și viața. 3) Într-adevăr; cu adevărat; în realitate. Chiar pleacă! 4) Încă. Chiar din prima zi. 5) (precedat de Nici) Nici măcar. Nici chiar părinții n-au ce-i face. 6) (urmat de o propoziție concesivă introdusă prin Dacă) Și dacă. Intru chiar dacă nu mă poftește nimeni. /<latină clarus
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Chiar2 chiară (chiari, chiare) învechit (despre apă, lumină etc.) Care este lipsit de impurități; limpede; străveziu. /<latină clarus
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Chiar adverb, adjectiv –
1. (Învechit) Clar, pur, curat. –
2. Clar, evident. –
3. Exact, tocmai, întocmai. –
4. Realmente, efectiv, într-adevăr. –
5. Însuși, singur, nu altcineva. –
6. Pînă și, încă și. – Istroromână kl’or.
Latină clarus, claro (Pușcariu 356; Candrea-dens., 334; Rew 1963; Dar), conform italiană chiaro, provensală clar, franceză clair, spaniolă, portugheză claro, în spaniolă cu același uz adverb Uzul adjectiv, este frecvent și comun în textele vechi; s-a păstrat în cîteva expresii, din chiar senin, sau apă chioară (în loc de apă chiară): îndepărtîndu-se de sensul curent, cuvîntul a fost confundat cu chior „cu un singur ochi”, ceea ce, pe lîngă alterarea fonetică, a modificat și sensul, astfel încît astăzi apă chioară înseamnă „zeamă lungă” sau „poșircă” (totuși, după P. Tănase, Rlr, LXX, 41-5, este vorba de chior „cu un singur ochi”; și, după Buescu, Rpf, II, 337, de un cuvînt diferit, în legătură cu spaniolă chirla, portugheză chilra).
Pentru semantismul lui chiar, adverb, conform italiană (ep)pur(e), latină pure, germană rein, și uzul adverb al lui curat (Șeineanu, Semasiol., 182). – Din română provine ruteană tjar (Candrea, Elemente, 407).
1. (Învechit) Clar, pur, curat. –
2. Clar, evident. –
3. Exact, tocmai, întocmai. –
4. Realmente, efectiv, într-adevăr. –
5. Însuși, singur, nu altcineva. –
6. Pînă și, încă și. – Istroromână kl’or.
Latină clarus, claro (Pușcariu 356; Candrea-dens., 334; Rew 1963; Dar), conform italiană chiaro, provensală clar, franceză clair, spaniolă, portugheză claro, în spaniolă cu același uz adverb Uzul adjectiv, este frecvent și comun în textele vechi; s-a păstrat în cîteva expresii, din chiar senin, sau apă chioară (în loc de apă chiară): îndepărtîndu-se de sensul curent, cuvîntul a fost confundat cu chior „cu un singur ochi”, ceea ce, pe lîngă alterarea fonetică, a modificat și sensul, astfel încît astăzi apă chioară înseamnă „zeamă lungă” sau „poșircă” (totuși, după P. Tănase, Rlr, LXX, 41-5, este vorba de chior „cu un singur ochi”; și, după Buescu, Rpf, II, 337, de un cuvînt diferit, în legătură cu spaniolă chirla, portugheză chilra).
Pentru semantismul lui chiar, adverb, conform italiană (ep)pur(e), latină pure, germană rein, și uzul adverb al lui curat (Șeineanu, Semasiol., 182). – Din română provine ruteană tjar (Candrea, Elemente, 407).
DER – dicționarul etimologic
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Chiar adjectiv masculin, plural chiari; feminin singular chiară, plural chiare
DOOM – dicționarul ortografic
6
Chiar adverb
DOOM – dicționarul ortografic