1
Chinovie (-ii), substantiv feminin – Cenobit, mănăstire de cenobiți.
Greacă ϰοινόβιον, în parte prin intermediul slavă kinovija (Cihac, II, 647; Dar; Galdi 164; Vasmer, Greacă, 78). – Derivat chinovit, substantiv masculin (cenobit), din neogreacă ϰοινοβίτης (dublet, neol. cenobit, din franceză); chinovitic, adjectiv (învechit, de cenobit); chinovial, adjectiv (învechit, de cenobit); chinovicește, adverb (în felul cenobiților); chinoviarh, substantiv masculin (pustnic), din neogreacă ϰοινοβιάρχης.
Greacă ϰοινόβιον, în parte prin intermediul slavă kinovija (Cihac, II, 647; Dar; Galdi 164; Vasmer, Greacă, 78). – Derivat chinovit, substantiv masculin (cenobit), din neogreacă ϰοινοβίτης (dublet, neol. cenobit, din franceză); chinovitic, adjectiv (învechit, de cenobit); chinovial, adjectiv (învechit, de cenobit); chinovicește, adverb (în felul cenobiților); chinoviarh, substantiv masculin (pustnic), din neogreacă ϰοινοβιάρχης.
DER – dicționarul etimologic
2
Chinovie, chinovii, substantiv feminin Mănăstire în care călugării au viața organizată în comun. [Accentuat și: chinovie] – Din slavă Kinovija.
DEX – dicționarul explicativ
3
Chinovie chinovii feminin învechit Mănăstire mică unde călugării duceau o viață în comun. /<slavă kinovija
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Chinovie substantiv feminin (silabe -vi-e), articulat chinovia (silabe -vi-a), genitiv-dativ articulat chinoviei; plural chinovii, articulat chinoviile (silabe -vi-i-)
DOOM – dicționarul ortografic