Ciment
Definitie, sens si explicatie
1Cimént, (rar) cimenturi, substantiv neutru Material de constructie in forma de pulbere fina, obtinut prin macinarea clincherului si care, in contact cu apa, face priza si se intareste. [Accentuat si ciment] – Din limba italiana Cimento, franceza Ciment.
2Cimént substantiv neutru
1. material de constructie, pulbere fina obtinuta prin macinarea clincherului, care se petrifica prin amestecarea cu apa.
2. material natural, liant intre fragmentele ce formeaza rocile detritice. (< franceza ciment, limba italiana cimento)
1. material de constructie, pulbere fina obtinuta prin macinarea clincherului, care se petrifica prin amestecarea cu apa.
2. material natural, liant intre fragmentele ce formeaza rocile detritice. (< franceza ciment, limba italiana cimento)
3Ciment substantiv neutru, plural cimenturi
4Cimént -uri n.
Substanta pulverulenta, obtinuta prin macinarea clincherului, intrebuintata in lucrarile de constructie ca liant. - artificial. /<it. cimento, franceza ciment
Substanta pulverulenta, obtinuta prin macinarea clincherului, intrebuintata in lucrarile de constructie ca liant. - artificial. /<it. cimento, franceza ciment
5Cimént substantiv neutru
1. Praf fin, obtinut prin calcinarea unui amestec de calcar si argila, care se pietrifica prin amestecarea cu apa.
2. Material care leaga intre ele fragmente de roci detritice. [Plural -turi. / conform limba italiana cimento, franceza ciment, limba latina caementum – pietris].
1. Praf fin, obtinut prin calcinarea unui amestec de calcar si argila, care se pietrifica prin amestecarea cu apa.
2. Material care leaga intre ele fragmente de roci detritice. [Plural -turi. / conform limba italiana cimento, franceza ciment, limba latina caementum – pietris].
6Ciment substantiv neutru – Material de constructie in forma de pulbere fina. limba italiana: cimento.
Secolul Xix. – Derivat cimenta, verb
Secolul Xix. – Derivat cimenta, verb