Cioc
Definitie, sens si explicatie
1Cioc1 interjectie (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de lovituri (repetate) intr-un obiect sau intr-un material dur. – Onomatopee.
2Cioc2, ciocuri, substantiv neutru
1. Partea anterioara, terminala, lunguiata si cornoasa a capului pasarilor, care inlocuieste sistemul dentar; plisc, clont. ♦ Cantitatea de lichid sau de hrana care incape o data in cioc (1). ♦ Figurativ Gura a omului.
2. Parte sau prelungire ascutita a unor obiecte; capat, varf (ascutit).
3. Barbison, tacalie. ♢ Expresie (Argou) A pune ciocuri = a minti sau a deforma realitatea.
4. Compuse: ciocul-berzei = planta erbacee cu frunzele paroase, adanc crestate si cu flori violete-purpurii (Geranium pratense); ciocul-cucoarei = mica planta erbacee cu tulpina paroasa intinsa pe pamant, cu frunze compuse, flori rosii, roz sau albe si fructe lungi, asemanatoare cu un cioc (Erodium cicutarium); cioc-intors = pasare calatoare cu penajul alb patat cu negru, cu ciocul lung, subtire si usor arcuit in sus, cu picioarele inalte (Recurvirostra avosetta). – Conform:alb.
č o k, rom. c i o c 1.
1. Partea anterioara, terminala, lunguiata si cornoasa a capului pasarilor, care inlocuieste sistemul dentar; plisc, clont. ♦ Cantitatea de lichid sau de hrana care incape o data in cioc (1). ♦ Figurativ Gura a omului.
2. Parte sau prelungire ascutita a unor obiecte; capat, varf (ascutit).
3. Barbison, tacalie. ♢ Expresie (Argou) A pune ciocuri = a minti sau a deforma realitatea.
4. Compuse: ciocul-berzei = planta erbacee cu frunzele paroase, adanc crestate si cu flori violete-purpurii (Geranium pratense); ciocul-cucoarei = mica planta erbacee cu tulpina paroasa intinsa pe pamant, cu frunze compuse, flori rosii, roz sau albe si fructe lungi, asemanatoare cu un cioc (Erodium cicutarium); cioc-intors = pasare calatoare cu penajul alb patat cu negru, cu ciocul lung, subtire si usor arcuit in sus, cu picioarele inalte (Recurvirostra avosetta). – Conform:alb.
č o k, rom. c i o c 1.
3Cioc substantiv verifica cuvantul: ciorap, masea.
4Cioc substantiv
1. clont, plisc, (invechit si reg.) rost, (regional) cioclont, ciup, clant, clobant, flisc. (- al unei pasari.)
2. (prin Transilvania si Banat) tic. (- al gainii.)
3. barbison, barbuta, tacalie, (frantuzism rar) barbisa. (Un domn care poarta -.)
4. verifica cuvantul: varf.
5. verifica cuvantul: capatana.
6. (Botanica) ciocul-berzei = A) (Geranium pratense) greghetin, (Bucovina) sagetica, (Moldova) pliscul-cucoarei; B) (Geranium lucidum) (regional) pliscul-berzei, pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei; ciocul-cucoarei (Erodium cicutarium) = pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, (regional) banat, cucute (plural), cumatra, greghetin, ciocul-berzei, clontul-cocostarcului, floarea-vinului, pliscul-berzei.
7. (Ornit.) cioc-intors (Recurvirostra avosetta) = navodar, (regional) sabiuta.
8. (Med.) cioc de papagal verifica cuvantul: osteofit.
1. clont, plisc, (invechit si reg.) rost, (regional) cioclont, ciup, clant, clobant, flisc. (- al unei pasari.)
2. (prin Transilvania si Banat) tic. (- al gainii.)
3. barbison, barbuta, tacalie, (frantuzism rar) barbisa. (Un domn care poarta -.)
4. verifica cuvantul: varf.
5. verifica cuvantul: capatana.
6. (Botanica) ciocul-berzei = A) (Geranium pratense) greghetin, (Bucovina) sagetica, (Moldova) pliscul-cucoarei; B) (Geranium lucidum) (regional) pliscul-berzei, pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei; ciocul-cucoarei (Erodium cicutarium) = pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, (regional) banat, cucute (plural), cumatra, greghetin, ciocul-berzei, clontul-cocostarcului, floarea-vinului, pliscul-berzei.
7. (Ornit.) cioc-intors (Recurvirostra avosetta) = navodar, (regional) sabiuta.
8. (Med.) cioc de papagal verifica cuvantul: osteofit.
5Cioc interjectie toc! (-!, -! se aude la usa.)
6Cioc/cioc-cioc interjectie
7Cioc substantiv neutru, plural ciocuri
8Cioc2 -uri n. 1) (la pasari) Formatie cornoasa care constituie o prelungire a gurii; plisc; clant. ♢ -ul-berzei planta erbacee mirositoare, cu tulpina erecta, cu frunze digitat-lobate si cu fructul o capsula. --intors pasare migratoare acvatica, de talie mare, cu plisc subtire, intors in sus, cu picioare lungi si cu penaj alb-negru. 2) figurat Parte terminala alungita si ascutita a unui obiect; varf. 3) Barba mica si ascutita, lasata sa creasca numai pe varful barbiei; barbison; tacalie. Om care poarta -. 4) Gura subtiata si alungita a unui vas. 5) depr.
Gura a omului. /Cuv. autoht.
Gura a omului. /Cuv. autoht.
9Cioc1 interj. (se foloseste, de obicei repetat, pentru a reda zgomotul produs de loviturile scurte, sacadate intr-un obiect tare). /Onomat.
10Cioc1 adverb (regional) nimic; deloc.
11Cioc2, cioci, substantiv masculin (reg.; la plural) cucuruz cules de pe cocean.