Ciocan
Definitie, sens si explicatie
1Ciocan3, ciocani, substantiv masculin (Regional) stiulete de porumb (curatat sau nu de boabe); ciocalau. – Din scr. čokan.
2Ciocan2, ciocane, substantiv neutru (Popular) Paharel in forma de sticluta, cu gatul stramt si lung, din care se bea o bautura alcoolica.
Verifica cuvantul: cinzeaca. ♦ Continutul unui asemenea paharel. – Din bulgara čokan, scr. čokanj.
Verifica cuvantul: cinzeaca. ♦ Continutul unui asemenea paharel. – Din bulgara čokan, scr. čokanj.
3Ciocan1, ciocane, substantiv neutru
1. Unealta formata dintr-un corp de metal, de lemn, de cauciuc dur etcetera, de forme si dimensiuni variate, prevazuta cu un maner, folosita, manual sau mecanic, la batut sau la prelucrat materiale rezistente. ♢ Expresie A fi intre ciocan si nicovala = a fi intr-o situatie critica (din care nu exista posibilitate de iesire).
A sta ciocan pe (sau de) capul cuiva = a starui intruna pe langa cineva; a-l plictisi cu insistentele.
2. Nume dat unor obiecte sau instrumente asemanatoare ca forma cu ciocanul (1). ♦ Unealta folosita la lipirea cu cositor a unor metale. ♦ Prin specializare: (Sport) Instrument de aruncat, format dintr-o bila de metal prinsa de o coarda de sarma terminata cu un maner; p.ext. proba sportiva de atletism practicata cu acest instrument. ♦ Prin specializare: Fiecare dintre cele doua betisoare ale tambalului, ale xilofonului etcetera ♦ Prin specializare: Fiecare dintre fusele vartelnitei.
3. Unul dintre cele trei oscioare care alcatuiesc urechea medie.
4. (În sintagma) Ciocan de foc = bombardament de artilerie intens si de scurta durata. – Din limba slava (veche) čekanŭ.
1. Unealta formata dintr-un corp de metal, de lemn, de cauciuc dur etcetera, de forme si dimensiuni variate, prevazuta cu un maner, folosita, manual sau mecanic, la batut sau la prelucrat materiale rezistente. ♢ Expresie A fi intre ciocan si nicovala = a fi intr-o situatie critica (din care nu exista posibilitate de iesire).
A sta ciocan pe (sau de) capul cuiva = a starui intruna pe langa cineva; a-l plictisi cu insistentele.
2. Nume dat unor obiecte sau instrumente asemanatoare ca forma cu ciocanul (1). ♦ Unealta folosita la lipirea cu cositor a unor metale. ♦ Prin specializare: (Sport) Instrument de aruncat, format dintr-o bila de metal prinsa de o coarda de sarma terminata cu un maner; p.ext. proba sportiva de atletism practicata cu acest instrument. ♦ Prin specializare: Fiecare dintre cele doua betisoare ale tambalului, ale xilofonului etcetera ♦ Prin specializare: Fiecare dintre fusele vartelnitei.
3. Unul dintre cele trei oscioare care alcatuiesc urechea medie.
4. (În sintagma) Ciocan de foc = bombardament de artilerie intens si de scurta durata. – Din limba slava (veche) čekanŭ.
4Ciocan substantiv verifica cuvantul: brat, cocean, furca, fus, mana, stalp, stiulete, tarnacop, toi.
5Ciocan substantiv (Tehnica)
1. (invechit si reg.) mai. (Bate un cui cu -ul.)
2. ciocan de lipit verifica cuvantul: letcon; ciocan pneumatic = revolver.
1. (invechit si reg.) mai. (Bate un cui cu -ul.)
2. ciocan de lipit verifica cuvantul: letcon; ciocan pneumatic = revolver.
6Ciocan (stiulete) substantiv masculin, plural ciocani
7Ciocan (unealta, paharel) substantiv neutru, plural ciocane
8Ciocan2 -e n. popular (la fructe si legume) Mijlocul tare; cocean; cotor. - de varza. /<sl. tokan
9Ciocan1 -e n. 1) Unealta formata dintr-un corp greu (de metal, de lemn etcetera) de diferite forme, fixat pe un maner, cu care se lucreaza prin lovire. - de cizmarie. - de mana. ♢ A fi (sau a se afla) intre - si nicovala a fi la mare stramtoare; a fi intre doua focuri. 2) Masina-unealta folosita la prelucrarea unor materiale prin lovire. - mecanic. 3) Unealta care serveste la lipirea pieselor metalice cu cositor sau cu alt aliaj. - de lipit. 4) Instrument sportiv format dintr-o sfera de metal prinsa de un cablu de sarma, folosit pentru probe de aruncare. 5) inv.
Dispozitiv instalat la o poarta, cu ajutorul caruia isi anuntau venirea vizitatorii. /<sl. tekanu
Dispozitiv instalat la o poarta, cu ajutorul caruia isi anuntau venirea vizitatorii. /<sl. tekanu
10Ciocan, ciocane substantiv neutru
1. (vulg.) penis.
2. (er.) act sexual.
3. pahar special pentru masurarea bauturilor spirtoase, cu capacitatea de 100 ml. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
1. (vulg.) penis.
2. (er.) act sexual.
3. pahar special pentru masurarea bauturilor spirtoase, cu capacitatea de 100 ml. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)