Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ciocni

1 * Cuvantul cu diacritice: ciocní
Cuvantul fara diacritice: ciocni

Definitie: CIOCNI, ciocnesc, verb IV. 1. Reflexiv (recipr.) instranzitiv și tranz. A (se) lovi, a (se) izbi (unul) de altul (făcând zgomot). ♦ Tranzitiv A lovi ouăle roșii unul de altul cu unul dintre capete, conform tradiției legate de sărbătoarea Paștilor. ♦ Tranzitiv (Despre pui) A sparge coaja oului în care s-a format, pentru a ieși din el. ♦ Tranzitiv A lovi ușor unul de altul paharele de băutură, în semn de urare. 2. Tranzitiv A lovi un obiect fragil, producându-i o crăpătură, o plesnitură; a face să crape, să plesnească. 3. Reflexiv recipr. Figurativ (Despre interese, idei etcetera) A fi sau a veni în contradicție. 4. Reflexiv recipr. Figurativ(Despre armate adverse; rar, despre oameni) A se încăiera, a se bate. – Conform: bulgara č u k n a, limba ucraineana k o k n u t i.

2 * Cuvantul cu diacritice: ciocní
Cuvantul fara diacritice: ciocni

Definitie: CIOCNI verb verifica cuvantul: contrazice, încăiera, înfrunta, opune.

3 * Cuvantul cu diacritice: ciocní
Cuvantul fara diacritice: ciocni

Definitie: CIOCNI verb 1. a se izbi, a se lovi, a se tampona, (rar) a se întreciocni. (S-au - două tramvaie.) 2. verifica cuvantul: ciobi. 3. verifica cuvantul: sparge. 4. a închina. (- paharul în sănătatea lui.)

4 * Cuvantul cu diacritice: ciocní
Cuvantul fara diacritice: ciocni

Definitie: ciocni verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural ciocnesc, imperfect 3 singular ciocnea; conjunctie: prezent 3 singular și plural ciocnească

5 * Cuvantul cu diacritice: a ciocní -ésc
Cuvantul fara diacritice: ciocni

Definitie: A CIOCNI -esc tranzitiv 1) (obiecte) A lovi ușor, producând zgomot; a izbi ușor. ♢ - paharele a atinge ușor paharele, închinându-le în sănătatea sau în cinstea cuiva. 2) (obiecte fragile) A face să crape, să plesnească. 3) A face să se ciocnească. /conform bulgara țukna, limba ucraineana koknuti

6 * Cuvantul cu diacritice: a se ciocní mă -ésc
Cuvantul fara diacritice: ciocni

Definitie: A SE CIOCNI mă -esc intranzitiv 1) (despre obiecte tari, vehicule etcetera) A se lovi, venind din direcții opuse; a se tampona. 2) figurativ (despre interese, idei etcetera) A fi în contradicție; a se bate cap în cap; a se contrazice. 3) fig. A intra în conflict. Armatele s-au ciocnit. /conform bulgara țukna, limba ucraineana koknuti

7 * Cuvantul cu diacritice: ciocní ciocnésc ciocnít
Cuvantul fara diacritice: ciocni

Definitie: ciocni (ciocnesc, ciocnit), verb – 1. A bate, a izbi. – 2. A bate în ușă. – 3. A închina, a lovi ușor paharele înainte de a bea. – 4. A tăbărî, a năvăli, a se repezi. – 5. A rezista, a se opune. – Mr. ciucăes, megl. ciucnes. Formație spontană, plecîndu-se de la cioc „zgomot produs de o izbitură”, care prezintă un paralelism perfect cu ciocăni. Se consideră, totuși (Cihac, II, 55; DAR; Candrea), că trebuie să provină din vreo formă limba slava (veche) ca limba rusa čoknuti, bulgara čeknuvam; ceea ce nu pare posibil, dacă se ia în considerație aceeași posibilitate expresivă, aplicată identic boc(ă)ni și poc(ă)ni. Derivat ciocnaș, substantiv masculin (miner care muncește într-o salină), conform ciocănaș, probabil prin contaminare cu ocnaș; ciocneală substantiv feminin (izbitură); ciocnet, substantiv feminin (izbitură); ciocnitură, substantiv feminin (izbitură).

8 * Cuvantul cu diacritice: ciocní -nésc -ít
Cuvantul fara diacritice: ciocni

Definitie: ciocni (-nesc, -it), verb – 1. A bate, a izbi. – 2. A bate în ușă. – 3. A închina, a lovi ușor paharele înainte de a bea. – 4. A tăbărî, a năvăli, a se repezi. – 5. A rezista, a se opune. – Mr. ciucăes, megl. ciucnes. Formație spontană, plecîndu-se de la cioc „zgomot produs de o izbitură”, care prezintă un paralelism perfect cu ciocăni. Se consideră, totuși (Cihac, II, 55; DAR; Candrea), că trebuie să provină din vreo formă limba slava (veche) ca limba rusa čoknuti, bulgara čeknuvam; ceea ce nu pare posibil, dacă se ia în considerație aceeași posibilitate expresivă, aplicată identic boc(ă)ni și poc(ă)ni. Derivat ciocnaș, substantiv masculin (miner care muncește într-o salină), conform ciocănaș, probabil prin contaminare cu ocnaș; ciocneală substantiv feminin (izbitură); ciocnet, substantiv feminin (izbitură); ciocnitură, substantiv feminin (izbitură).