Definitie Cioflingar - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Cioflingar, cioflingari, substantiv masculin (Pop. si familiar) Om de nimic, secatura, vagabond. ♦ Epitet ironic pe care taranii il dadeau celor care umblau imbracati in haine orasenesti. – Conform: limba germana S c h u h f l i c k e r „carpaci”.

Varianta definitie 2: Cioflingar substantiv verifica cuvantul: derbedeu, lepadatura, lichea, netrebnic, puslama, scarnavie, secatura.

Varianta definitie 3: Cioflingar substantiv masculin (silabe -flin-), plural cioflingari

Varianta definitie 4: Cioflingar -i m. 1) Persoana care nu are preocupari serioase; om de nimic; pierde-vara; taraie-brau. 2) inv. peior.
Țaran care purta haine (saracacioase) orasenesti; pantalonar. /conform limba germana Schuhflicker

Varianta definitie 5: Cioflingar (cioflingari), substantiv masculin – Om de nimic, secatura, vagabond. – Varianta cioflecar, ciofle(n)gar.
Origine incerta.
Este considerat de obicei der. de la limba germana Schuhflicker „pantofar” (Borcea 181; Tiktin; Iordan, RF, II, 272; conform DAR), pentru care nu exista dificultati; la fel de bine insa ar putea fi vorba de un der. de la cioflec, sau de la ciof, varianta de la ciuf, a carui der. este mai dificila fonetic dar se potriveste mai bine sensului.
Dupa Graur 139, din. limba tiganeasca: čoχengere „pantofar”.
Oricum, nu poate fi valabila explicatia semantismului propusa de Graur, ca pantofarii obisnuiau sa poarte haine mai mult sau mai putin occidentale.
Daca etimonul este exact, este vorba de o legatura care apare adesea, intre notiunea de „pantofar” si cea de „inselator”, conform potlogar, papugiu, a incalta, a potcovi, etcetera

Varianta definitie 6: Cioflingar, cioflingari substantiv masculin (peior.) orasean. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)