Cioltar
Definitie, sens si explicatie
1Cioltar, cioltare, substantiv neutru (Înv. si popular) Patura (de postav), de obicei inflorata sau impodobita cu diferite cusaturi, care se pune sub sa. – Din limba turca: çultari.
2Cioltar substantiv sabraca, valtrap, (popular) tol, (regional) harsa, ibanca, japiu, poclada, pocrovat, (invechit) abai. (-ul se pune sub saua calului.)
3Cioltar substantiv neutru, plural cioltare
4Cioltar -e n. cuvant invechit Bucata de postav impodobita cu cusaturi, care se punea pe spinarea calului sub sa; valtrap. /<turc.
çultari
çultari
5Cioltar, cioltare, substantiv neutru (invechit si familiar)
1. patura inflorata sau impodobita cu diferite cusaturi, care se pune sub sa; abai, harsa, sabraca, ilanci, tol, valtrap.
2. covor taranesc de perete; scoarta, chilim.
3. scurteica, cataveica, scurta.
1. patura inflorata sau impodobita cu diferite cusaturi, care se pune sub sa; abai, harsa, sabraca, ilanci, tol, valtrap.
2. covor taranesc de perete; scoarta, chilim.
3. scurteica, cataveica, scurta.
6Cioltar (cioltare), substantiv neutru –
1. Patura care se pune pe cal. –
2. Covor.
Limba Turca: çoltar (Cihac, Ii, 566; seineanu, Ii, 131); conform bulgara čultar, limba sarba: čoltar, mag. csoltar, pol. czoldar.
1. Patura care se pune pe cal. –
2. Covor.
Limba Turca: çoltar (Cihac, Ii, 566; seineanu, Ii, 131); conform bulgara čultar, limba sarba: čoltar, mag. csoltar, pol. czoldar.