Definitie Citi - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Citi, citesc, verb IV.
Tranzitiv
1. A parcurge un text (pronuntand cuvintele sau nu) pentru a lua cunostinta de cele scrise. ♦ A rosti, a urmari un text cu glas tare pentru a comunica cuiva continutul lui. ♦ A descifra o partitura muzicala, urmarind cu ochii sunetele reprezentate si valorile lor (si a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). ♦ A interpreta indicatiile topografice ale unei harti sau ale unui plan si a reconstitui dupa ele conformatia terenului. ♦ A inregistra, a deslusi indicatiile date de un contor, de un barometru, de un indicator etcetera
2. Figurativ A descoperi, a sesiza gandul, sentimentele ascunse etcetera ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale.
3. A invata, a studia (parcurgand scrieri, izvoare etcetera) ♦ A se instrui, a se cultiva.
4. (În superstitii; in expresie) A citi in stele = a prezice cuiva viitorul dupa pozitia stelelor.
A citi (cuiva) in palma = a prezice cuiva viitorul si caracterul, examinandu-i liniile din palma. [Varianta: (popular) Ceti verb IV] – Din limba slava (veche) čitati, čisti.

Varianta definitie 2: Citi verb
1. a parcurge, (livresc) a lectura, (invechit si popular) a spune, a zice. (A - cateva randuri, apoi a tacut.)
2. verifica cuvantul: invata.
3. a se cultiva, a se instrui. (- mult si sistematic.)
4. (MUZICA) a descifra. (- o partitura.)

Varianta definitie 3: Citi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural citesc, imperfect 3 singular citea; conjunctie: prezent 3 singular si plural citeasca

Varianta definitie 4: A CITi -esc
1. tranzitiv 1) (texte, scrieri etcetera) A reproduce in glas sau in gand (pentru a lua cunostinta de cele scrise). - o povestire. - fugitiv. 2) figurat: (ganduri, sentimente, intentii etcetera) A intelege din expresia fetei sau din atitudine. ♢ - printre randuri a pricepe si ceea ce nu este exprimat direct intr-un text. - in stele a) a prevesti viitorul, destinul cuiva dupa pozitia stelelor; b) a sustine ceva fara nici un temei. 3) (partituri, harti, indicatii ale unor aparate etcetera) A descifra cu ajutorul vazului. 4) rar A insusi prin instruire; a studia. - istoria.
2. intranz.
A deveni cult; a-si imbogati cunostintele; a se cultiva. /<sl. titati, tisti

Varianta definitie 5: Citi (citesc, citit), verb – A parcurge un text. – Varianta ceti (invechit).
Sl.
čitati (Miklosich, Slaw.
Elem., 52; Cihac, II, 57; Skok 65), de la čisti, – čitǫ „a cinsti, a citi”, care este etimonul lui cinsti. – Derivat citanie, substantiv feminin (lectura; cuvant invechit, invatatura; astazi, slujba religioasa), din limba slava (veche) čitenije, četanije; citet, substantiv masculin (cititor), din limba slava (veche) čĭticĭ; citet, adjectiv (lizibil), de la citi; citeala, substantiv feminin (invechit, lectura, studiu); citire, substantiv feminin (lectura; enciclopedie, manual, carte de scoala elementara); cititor, substantiv masculin (lector).

Varianta definitie 6: Citi, citesc I v.t. a ghici intentiile cuiva. II v.i. a bea, a trage la masea. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)