DexDefinitie.com

Clasicism

Clasicism substantiv neutru 1. Ansamblu de trăsături proprii culturii antice greco-latine din cel mai înalt stadiu de dezvoltare a ei, caracterizată prin…

Definiții pentru „Clasicism”

5 definiții din 5 dicționare

1

Clasicism substantiv neutru

1.
Ansamblu de trăsături proprii culturii antice greco-latine din cel mai înalt stadiu de dezvoltare a ei, caracterizată prin armonie, puritate, sobrietate etc.
2.
Curent în arta si literatura europeană, apărut în secolul XVII în Franța, caracterizat prin imitarea modelelor antice greco-latine, prin interesul pentru aspectul moral, prin urmărirea unui ideal, prin disciplinarea imaginației și a sensibilității, prin ordine, echilibru și claritate.
3.
Perioadă din istoria culturii universale sau naționale ale cărei creații reprezintă un maximum de realizare artistică pentru perioada respectivă.

Din franceză Classicisme.

DEX – dicționarul explicativ

2

Clasicism substantiv neutru

1.
atitudine estetică fundamentală, caracterizată prin tendința de a observa fenomenele în lumina universalului și de a închega într-un sistem stabil, armonios și proporțional, elementele frumosului în conformitate cu anumite norme, tinzând spre un tip ideal, senin și echilibrat al perfecțiunii formelor, care caracterizează cultura antichității greco-latine și alte momente ale diverselor culturi dominate.
2.
curent în arta și literatura europeană din secolul Xvii-xviii caracterizat prin imitarea modelelor antichității greco-latine, prin supremația principiilor morale, prin triumful rațiunii asupra sentimentelor și fanteziei, prin cultul pentru adevăr și natural, prin respectarea strictă a anumitor reguli, prin ordine, echilibru și claritate.
3.
perioadă în istoria culturii universale și naționale ale cărei creații reprezintă maximum de realizare artistică și modele demne de urmat.

(< franceză classicisme)

MDN – marele dicționar de neologisme

3

Clasicism neutru

1.
Ansamblu de trăsături proprii marilor opere literare și artistice ale antichității greco-romane, bazate pe un ideal de frumusețe armonioasă, echilibrată și senină.
2.
Curent în arta și cultura europeană, apărut în secolul XVIII în Franța, caracterizat prin cultul pentru cultura greco-romană, prin căutarea perfecțiunii în formă, prin respectul pentru măsură, prin gustul pentru analiza psihologică, prin ordine, echilibru și claritate.
3.
Ansamblu de producții literare și artistice al autorilor care țin de acest curent.

<franceză classicisme

NODEX – noul dicționar explicativ

4

Clasicism substantiv neutru

1.
Principiile estetice ale literaturii și artei greco-latine; atitudine estetică fundamentală, caracterizată prin tendința de a observa fenomenele în lumina universalului și de a închega într-un sistem stabil, armonios și proporțional elementele frumosului în conformitate cu anumite norme, tinzând spre un tip ideal, senin și echilibrat al perfecțiunii formelor.
Arta și literatura grecească din secolul V-iv î.e.n., când acestea au atins apogeul, bazându-se pe un ideal de frumusețe armonioasă, echilibrată și senină.
2.
Curent literar și artistic apărut în Franța și răspândit apoi în Europa apuseană în secolul Xvii-xviii, care avea ca model de creație operele antichității greco-latine.
3.
Ansamblul caracterelor unei opere clasice; perfecțiune, armonie, echilibru, puritate, sobrietate în creație. [Conform franceză classicisme, italiană classicismo].

DN – dicționar de neologisme

Încă o definiție din alt dicționar
5

Clasicism substantiv neutru

DOOM – dicționarul ortografic

Declinarea cuvântului „clasicism”

Cuvântul „clasicism” se folosește numai la singular; forma articulată este „clasicismul”.

Accentulclasicísm
SingularPlural
Nominativ-acuzativ, nearticulat
clasicism—
Nominativ-acuzativ, articulat
clasicismul—
Genitiv-dativ, articulat
clasicismului—