Clocot
Definitie, sens si explicatie
1Clocot, clocote, substantiv neutru
1. Miscare zgomotoasa pe care o face un lichid cand fierbe. ♦ P. gener.
Miscare zgomotoasa produsa de o masa de lichid.
2. Figurativ Zbucium, agitatie (zgomotoasa), framantare (sufleteasca, sociala). [Varianta: (popular) Colcot substantiv neutru] – Din limba slava (veche) Klokotŭ.
1. Miscare zgomotoasa pe care o face un lichid cand fierbe. ♦ P. gener.
Miscare zgomotoasa produsa de o masa de lichid.
2. Figurativ Zbucium, agitatie (zgomotoasa), framantare (sufleteasca, sociala). [Varianta: (popular) Colcot substantiv neutru] – Din limba slava (veche) Klokotŭ.
2Clocot substantiv
1. clocotire, fierbere, fiert, (rar) colca-iala, fiertura. (-ul apei puse la foc.)
2. verifica cuvantul: agitatie.
1. clocotire, fierbere, fiert, (rar) colca-iala, fiertura. (-ul apei puse la foc.)
2. verifica cuvantul: agitatie.
3Clocot substantiv neutru, plural clocote
4Clocot -e n 1) Miscare zgomotoasa a lichidelor provocata de fierbere. ♢ A da in - a incepe sa fiarba. 2) Agitatie zgomotoasa a marilor, a raurilor, provocata de anumite fenomene naturale (vant, furtuna); vuiet. /<sl. klokotu