Definitie Clopot - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Clopot, clopote, substantiv neutru
1. Obiect metalic in forma de para, deschis in partea de jos si prevazut in interior cu o limba mobila, care, lovindu-se de peretii obiectului, produce sunete caracteristice. ♢ Expresie (Familiar) A trage clopotele = a) a curta o femeie; b) a divulga un secret. ♦ Sunet de clopot (1).
2. Piesa in forma de clopot (1), cu diverse intrebuintari (in industrie). ♢ Clopot scufundator = camera de lucru, construita din metal sau din beton armat, alimentata cu aer comprimat, care permite executarea unor lucrari sub apa. ♦ Capac de sticla de forma unui clopot (1), care se foloseste pentru a feri alimentele sau alte obiecte de praf, in laboratoare etcetera – Din limba slava (veche) Klopotŭ.

Varianta definitie 2: Clopot substantiv
1. (Oltenia, Transilvania si Banat) harang, (Mold., Transilvania si Maram.) tingalau, (prin Banat) zvon. (- al unei biserici.)
2. verifica cuvantul: talanga.

Varianta definitie 3: Clopot substantiv neutru, plural clopote

Varianta definitie 4: Clopot -e n. 1) Instrument de percutie, de obicei din bronz, in forma de para, cu o limba mobila care, la lovire, produce sunete. ♢ A trage -ul a divulga un secret. 2) Obiect cu asemenea forma avand intrebuintari tehnice diverse. ♢ - scufundator camera de lucru alimentata cu aer comprimat si folosita la lucrarile subacvatice. /<sl. klopotu

Varianta definitie 5: Clopot (clopote), substantiv neutru –
1. Obiect metalic in forma de para prevazut cu o limba mobila care produce sunete caracteristice. –
2. Bataie de clopot, dangat. –
3. Clopotei, talanga. –
4. În expresia a trage clopotele: a bate clopotul; a bate toba, a trimbita; Arg., a curta o femeie, a-i face complimente. –
5. Varietate de campanule, Campanula carpatica, Campanula rapunculoides. – Mr. cloput.
Sl. klopotŭ „zgomot”, de la klepati „a bate, a trage”, conform clipi (Miklosich, Slaw Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 288; Cihac, II, 64; Conev 57).
Sensul de „clopot” nu este cert pentru limba slava (veche), dar conform bulgara klopot „clopot”, limba sarba: klepet „sunet de talanga”, limba sarba: klepetuša „talanga”.
Derivat clopotel, substantiv masculin (talanga; clopot mic; diverse plante din familia campanulaceelor, Campanula glomerata, Campanula medium, Campanula rapunculus, Campanula patula, Campanula alpina, etcetera); clopotar, substantiv masculin (persoana care trage clopotele la biserica; persoana care suna din clopotel; berbec blind; indiscret); clopotarie, substantiv feminin (atelierul clopotarului); clopoti (var. clopoti), verb (a trage clopotul; a bate clopotul; a divulga, a trimbita); clopotnita, substantiv feminin (turn de biserica in care sint instalate clopotele).
Din rom. pare a proveni limba sarba: klopotar „miel blind”.