Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Clopot

1 * Cuvantul cu diacritice: clópot
Cuvantul fara diacritice: clopot

Definitie: CLOPOT, clopote, substantiv neutru 1. Obiect metalic în formă de pară, deschis în partea de jos și prevăzut în interior cu o limbă mobilă, care, lovindu-se de pereții obiectului, produce sunete caracteristice. ♢ Expresie (Familiar) A trage clopotele = a) a curta o femeie; b) a divulga un secret. ♦ Sunet de clopot (1). 2. Piesă în formă de clopot (1), cu diverse întrebuințări (în industrie). ♢ Clopot scufundător = cameră de lucru, construită din metal sau din beton armat, alimentată cu aer comprimat, care permite executarea unor lucrări sub apă. ♦ Capac de sticlă de forma unui clopot (1), care se folosește pentru a feri alimentele sau alte obiecte de praf, în laboratoare etcetera – Din limba slava (veche) klopotŭ.

2 * Cuvantul cu diacritice: clópot
Cuvantul fara diacritice: clopot

Definitie: CLOPOT substantiv 1. (Oltenia, Transilvania și Banat) harâng, (Mold., Transilvania și Maram.) țingălău, (prin Banat) zvon. (- al unei biserici.) 2. verifica cuvantul: talangă.

3 * Cuvantul cu diacritice: clópot
Cuvantul fara diacritice: clopot

Definitie: clopot substantiv neutru, plural clopote

4 * Cuvantul cu diacritice: clópot -e
Cuvantul fara diacritice: clopot

Definitie: CLOPOT -e n. 1) Instrument de percuție, de obicei din bronz, în formă de pară, cu o limbă mobilă care, la lovire, produce sunete. ♢ A trage -ul a divulga un secret. 2) Obiect cu asemenea formă având întrebuințări tehnice diverse. ♢ - scufundător cameră de lucru alimentată cu aer comprimat și folosită la lucrările subacvatice. limba slava (veche) klopotu

5 * Cuvantul cu diacritice: clópot clópote
Cuvantul fara diacritice: clopot

Definitie: clopot (clopote), substantiv neutru – 1. Obiect metalic în formă de pară prevăzut cu o limbă mobilă care produce sunete caracteristice. – 2. Bătaie de clopot, dangăt. – 3. Clopoței, talangă. – 4. În expresia a trage clopotele: a bate clopotul; a bate toba, a trîmbița; Arg., a curta o femeie, a-i face complimente. – 5. Varietate de campanule, Campanula carpatica, Campanula rapunculoides. – Mr. cloput. Sl. klopotŭ „zgomot”, de la klepati „a bate, a trage”, conform clipi (Miklosich, Slaw Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 288; Cihac, II, 64; Conev 57). Sensul de „clopot” nu este cert pentru limba slava (veche), dar conform bulgara klopot „clopot”, limba sarba: klepet „sunet de talangă”, limba sarba: klepetuša „talangă”. Derivat clopoțel, substantiv masculin (talangă; clopot mic; diverse plante din familia campanulaceelor, Campanula glomerata, Campanula medium, Campanula rapunculus, Campanula patula, Campanula alpina, etcetera); clopotar, substantiv masculin (persoană care trage clopotele la biserică; persoană care sună din clopoțel; berbec blînd; indiscret); clopotărie, substantiv feminin (atelierul clopotarului); clopoți (var. clopoti), verb (a trage clopotul; a bate clopotul; a divulga, a trîmbița); clopotniță, substantiv feminin (turn de biserică în care sînt instalate clopotele). Din rom. pare a proveni limba sarba: klopotar „miel blînd”.