Harang -angi
Definitie, sens si explicatie
1Harang (-ắngi), substantiv neutru – (Trans., Banat) Clopot. – Varianta (Oltenia) haring.
Mag. harang (Dar; Scriban; Galdi, Dict., 134). – Derivat baranga, substantiv feminin (animal care serveste de calauza celorlalte; galagios, palavragiu), prin contaminare cu mag. beregni „a mugi”.
Pare fantastica ipoteza lui Philippide, Viata rom., 1 (1916), p. 216, care pleaca de la barangos, limba neogreaca: βαράγγοι, populatie care a trait in Evul Mediu in bazinul Dunarii, pentru a-l explica pe baranga, ca si pe baragladina si toponimul Baragan; conform Bogrea, Lui N. Iorga, Omagiu, Craiova, 1922, p. 51-
63. De la baranga sau de la mag. beregni provine barangi, verb (a striga, a tipa) si barani, verb (Trans., Mold., a insista, a pisa; a rivni), pe care Cihac, Ii, 479, dorea sa-l derive din mag. varni, de la varas „asteptare”.
Mag. harang (Dar; Scriban; Galdi, Dict., 134). – Derivat baranga, substantiv feminin (animal care serveste de calauza celorlalte; galagios, palavragiu), prin contaminare cu mag. beregni „a mugi”.
Pare fantastica ipoteza lui Philippide, Viata rom., 1 (1916), p. 216, care pleaca de la barangos, limba neogreaca: βαράγγοι, populatie care a trait in Evul Mediu in bazinul Dunarii, pentru a-l explica pe baranga, ca si pe baragladina si toponimul Baragan; conform Bogrea, Lui N. Iorga, Omagiu, Craiova, 1922, p. 51-
63. De la baranga sau de la mag. beregni provine barangi, verb (a striga, a tipa) si barani, verb (Trans., Mold., a insista, a pisa; a rivni), pe care Cihac, Ii, 479, dorea sa-l derive din mag. varni, de la varas „asteptare”.
