Definitie Nepot -oată - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Nepot, -oatĂ, nepoti, -oate, substantiv masculin si feminin:
1. Persoana considerata in raport cu bunicii sai ori cu unchii si matusile sale.
2. (Familiar; mai ales la voc.) Cuvant cu care o persoana mai in varsta se adreseaza unui tanar, unei tinere sau unui copil.
3. (De obicei la plural) Descendent, urmas. – Limba Latina Nepos, -tis.

Varianta definitie 2: Nepot substantiv masculin, plural nepoti

Varianta definitie 3: Nepot -ti m. 1) (si cuvant de adresare familiara) Fiu al fiului sau al fiicei in raport cu bunicii sai. 2) (uneori urmat de deter-minativele De frate, de sora, de var, de vara etcetera) Fiu al fratelui sau al surorii in raport cu unchii sau cu matusile sale. 3) pop.
Baiat sau barbat tanar. /<lat. nepos, -tis

Varianta definitie 4: Nepot (nepoti), substantiv masculin – Persoana considerata in raport cu bunicii sai sau cu unchii si matusile sale. – Mr., megl., istr. nepot.
Limba Latina nĕpōtem (Puscariu 1171; Candrea-Dens., 1225; REW 5890), conform limba italiana nievo, nipote (logud nebode), franceza neveu, cat. nebodo.
Confuzia „var” si „nepot”, ca in limba italiana nipote, este indoeurop., conform Meillet, Mel.
Soc.
Ling., IX,
141. Cuvint de uz general (ALR, I, 171).
Derivat nepoata, substantiv feminin (si cu sensul de „verisoara”), probabil der. intern (ipoteza unui limba latina *nĕpōta, Candrea, É'lements, 11; Pascu, Beiträge, 11 sau *nĕpōtia, REW 5891, nu pare necesara); nepotie, substantiv feminin (inrudire de nepot sau de var); nepotism, substantiv neutru, din franceza nepotisme; stranepot, substantiv masculin; stranepoata, substantiv feminin – Din rom. provine mag. nepotya (Edelspacher 20).