Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Coamă

1 * Cuvantul cu diacritice: coámă
Cuvantul fara diacritice: coama

Definitie: COAMĂ, coame, substantiv feminin 1. Păr lung (și stufos) care crește pe grumazul sau de-a lungul spinării unor animale. ♢ Păr lăsat să crească (excesiv de) lung pe capul unei persoane, mai ales al unui bărbat. ♦ Figurativ Frunziș des din vârful coroanei arborilor. 2. Culme prelungită de deal sau de munte; creastă. 3. Partea de deasupra, orizontală, a unui zid. ♦ Linie de intersecție (orizontală sau oblică) a două versante de acoperiș. – Limba Latina coma.

2 * Cuvantul cu diacritice: coámă
Cuvantul fara diacritice: coama

Definitie: COAMĂ substantiv 1. verifica cuvantul: creastă. 2. (CONSTR.) creastă, culme, (regional) comană, coroană, laț, samară, slimnă. (ă acoperișului unei case.) 3. muchie. (- la un zid.)

3 * Cuvantul cu diacritice: coámă
Cuvantul fara diacritice: coama

Definitie: coamă substantiv feminin, g.-d. art. coamei; plural coame

4 * Cuvantul cu diacritice: coámă -e
Cuvantul fara diacritice: coama

Definitie: COAMĂ -e f. 1) (la unele animale) Păr lung și aspru pe partea superioară a gâtului sau de-a lungul șirei spinării. 2) Părul lung și aspru al unui om. 3) Partea cea mai înaltă a unui deal sau munte; creastă; vârf; culme; spinare; creștet; pisc. 4) Linie de intersecție a versantelor unui acoperiș. 5) figurat Coroana deasă a unui copac. [Silabe coa-mă] limba latina coma

5 * Cuvantul cu diacritice: coámă coáme
Cuvantul fara diacritice: coama

Definitie: coamă (coame), substantiv feminin – 1. Păr lung crescut pe grumazul sau spinarea unor animale. – 2. Păr lung, plete. – 3. Creastă, culme. – 4. Creastă (de acoperiș). Mr., megl. coamă, istr. comę. Limba Latina cŏma (Pușcariu 305; Candrea-Dens., 377; REW 2071; DAR); conform limba italiana chioma, prov. verifica cuvantul: sp., port. coma. – Derivat comat (var. încomat), adjectiv (cu coamă, pletos); comos, adjectiv (pletos). Matei Caragiale pare să fi fost primul care a folosit verb a încoma „a încununa cu plete” (nori ce trec încomînd cerul), construit pe baza adjectiv anterior; comar, substantiv neutru (partea dinspre ceafă a apărătorii de jug).