Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Coastă

1 * Cuvantul cu diacritice: coástă
Cuvantul fara diacritice: coasta

Definitie: COASTĂ, coaste, substantiv feminin 1. Fiecare dintre oasele-perechi lungi, înguste și arcuite, articulate în spate de coloana vertebrală, iar în față de stern, care alcătuiesc toracele animalelor vertebrate. ♢ Expresie (E) slab de-i poți număra coastele sau îi numeri coastele de slab ce e = (e) foarte slab. A i se lipi (cuiva) coastele de foame sau a i se lipi coastele de pântece, a avea coastele lipite = a fi foarte flămând, a fi mort de foame. 2. Partea laterală a corpului omenesc, de la umeri până la coapse; partea analoagă a corpului animalelor. ♢ Expresie A avea pe cineva în coaste = a se simți stingherit în acțiuni de prezența permanentă (și indiscretă) a cuiva. A pune (cuiva) sula în coastă = a obliga (pe cineva) să facă (fără întârziere) un lucru neplăcut (și greu). ♦ Latură. ♢ Locutiune adverb Pe o coastă = pe o parte, într-o dungă. ♦ Fiecare dintre grinzile care formează osatura transversală, de rezistență, a bordajului unei nave. 3. Pantă. 4. Mal, țărm (al unei mări). 5. (Ieșit din uz) Flanc al unei armate. – Limba Latina costa.

2 * Cuvantul cu diacritice: coástă
Cuvantul fara diacritice: coasta

Definitie: COASTĂ substantiv verifica cuvantul: chingă, cocârlă, crivac.

3 * Cuvantul cu diacritice: coástă
Cuvantul fara diacritice: coasta

Definitie: COASTĂ substantiv 1. dungă, latură, parte. (Stă întins pe-o -.) 2. verifica cuvantul: flanc. 3. verifica cuvantul: pantă. 4. verifica cuvantul: țărm.

4 * Cuvantul cu diacritice: coástă
Cuvantul fara diacritice: coasta

Definitie: coastă substantiv feminin, g.-d. art. coastei; plural coaste

5 * Cuvantul cu diacritice: coástă -e
Cuvantul fara diacritice: coasta

Definitie: COASTĂ -e f. 1) Fiecare dintre oasele arcuite care unesc coloana vertebrală cu sternul, formând toracele. 2) Fiecare dintre cele două laturi ale corpului omenesc, de la umăr până la șold; rână. ♢ Slab de-i poți număra -ele extrem de slab; numai pielea și oasele. A-i rupe (sau a-i frânge) cuiva -ele a bate zdravăn pe cineva. A-i pune cuiva sula (sau sulița) în -e a) a cere îndeplinirea neîntârziată a unui angajament; a zori; b) a constrânge pe cineva. 3) Porțiune de teren cu suprafața înclinată; versant; costișă; povârniș; pantă. 4) Linia de contact între uscat și apa mării sau a oceanului; țărm; litoral. -a Mării Negre. Vas de -. Navigație de -. [G.-D. coastei; Sil. coas-tă] limba latina costa

6 * Cuvantul cu diacritice: coástă coáste
Cuvantul fara diacritice: coasta

Definitie: coastă (coaste), substantiv feminin – 1. Fiecare din oasele care alcătuiesc toracele. – 2. Hipocondru, deșert. – 3. Latură, parte laterală. – 4. Costișă, pantă, povîrniș. – 5. Mal, țărm. – Mr., megl. coasta, istr. costę. Limba Latina cǒsta (Puănariu 389; Candrea-Dens., 383; REW 2279; DAR); conform vegl. kuasta, limba italiana, port. costa, franceza côte, sp. cuesta. – Derivat costiță, substantiv feminin (coastă sau coastă mică; costiță, cotlet); costoală, substantiv feminin (Trans., pantă, coastă); costină, substantiv feminin (pantă, coastă); costiș, adjectiv (înclinat, povîrnit); costoi, verb (a înconjura), formație proprie lui Alecsandri, pe baza franceza côtoyer; costiș(e), substantiv neutru și feminin: (latură; povîrniș, coastă, pantă); costișeț (var. costeșeț), adjectiv (oblic, pieziș).