Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Colb

1 * Cuvantul cu diacritice: colb
Cuvantul fara diacritice: colb

Definitie: COLB, (rar) colburi, substantiv neutru (Regional) Praf. ♢ Expresie A bate (pe cineva) să-i meargă (sau de-i merge) colbul = a bate tare (pe cineva). – Etimologie necunoscuta

2 * Cuvantul cu diacritice: colb
Cuvantul fara diacritice: colb

Definitie: COLB substantiv verifica cuvantul: praf, pulbere.

3 * Cuvantul cu diacritice: colb
Cuvantul fara diacritice: colb

Definitie: colb substantiv neutru, plural colburi

4 * Cuvantul cu diacritice: colb
Cuvantul fara diacritice: colb

Definitie: COLB n. reg. Material solid transformat în particule foarte mici; praf; pulbere; pudră. ♢ - de făină scuturătură de făină. A bate pe cineva (de) să-i meargă -ul a trage cuiva o bătaie zdravănă. A face - a face gălăgie. /Origine necunoscuta

5 * Cuvantul cu diacritice: colb cólburi
Cuvantul fara diacritice: colb

Definitie: colb (colburi), substantiv neutru – 1. Praf, pulbere. – 2. (Trans. de Nord) Fumăraie. Origine obscură. Dacă sensul al doilea nu este tîrziu, trebuie să presupunem accepția primitivă de „vîltoare” și în acest caz trebuie plecat de la limba slava (veche) kolo „roată”. Veriga imediată ar putea fi bulgara kolba „brățară” sau reprezentantul lui limba slava (veche), căci este ușor de plecat de la ideea de „inel sau vîrtej de fum” pentru a ajunge la fumăraie. Bg. kolba (› rom. colbă, substantiv feminin (inel, belciug, puțin folosit)) aparține aceleiași familii ca clăbuc, colac; conform limba sarba: kolobar „inel”, limba rusa kolob „chiftea”, bulgara kolbaš „cîrnăcior.” Cihac, II, 723, pleca de la pulbere, presupunînd o formă redusă polb, ce nu pare posibilă. Derivat colbărie, substantiv feminin (prăfărie); colbos, adjectiv (prăfos); colbăraie, substantiv feminin (prăfărie); colburos, adjectiv (prăfos); colburiu, adjectiv (gri); colbăi (var. colbui), verb (a prăfui); colbot, substantiv neutru (acțiunea de a scutura praful); colboti, verb (a scutura; a mișca; a zăpăci), pe care Drăganu, Dacor., IX, 206, îl pune în legătură cu rut., limba rusa kolabaty „a agita”, din limba slava (veche) kolĕbati.