Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Competență

1 * Cuvantul cu diacritice: competénță
Cuvantul fara diacritice: competenta

Definitie: COMPETENȚĂ, competențe, substantiv feminin Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etcetera de a exercita anumite atribuții. ♢ Expresie A fi de competența cuiva = a intra în atribuțiile cuiva. A-și declina competența = a se declara lipsit de autoritate (legală) sau fără pregătirea necesară pentru a judeca o chestiune sau pentru a se pronunța într-o problemă. [Varianta: competință substantiv feminin] – Din franceza competence.

2 * Cuvantul cu diacritice: competență
Cuvantul fara diacritice: competenta

Definitie: Competență antonim: incompetență

3 * Cuvantul cu diacritice: competénță
Cuvantul fara diacritice: competenta

Definitie: COMPETENȚĂ substantiv 1. verifica cuvantul: capacitate. 2. verifica cuvantul: calitate.

4 * Cuvantul cu diacritice: competénță
Cuvantul fara diacritice: competenta

Definitie: COMPETENȚĂ substantiv feminin 1. capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unei probleme, de a face ceva. 2. aptitudine, calitate a unei autorități, a unui funcționar de a exercita anumite atribuții. ♦ a fi de ă cuiva = a intra în atribuțiile cuiva; a-și declina - a = a se declara fără autoritate, fără pregătirea necesară sau legală pentru a soluționa un litigiu. 3. știința lingvistică implicită, interiorizată de subiecții vorbitori ai unei limbi. 4. particularitate a unui agent morfogenetic de a deplasa elementele unei roci. 5. (biologie) capacitate a celulelor de a reacționa la semnale de dezvoltare. (< franceza competence, limba latina competentia)

5 * Cuvantul cu diacritice: competénță
Cuvantul fara diacritice: competenta

Definitie: competență substantiv feminin, g.-d. art. competenței; plural competențe

6 * Cuvantul cu diacritice: competénță -e
Cuvantul fara diacritice: competenta

Definitie: COMPETENȚĂ -e f. 1) Caracter competent. 2) Ansamblu de informații teoretice și practice. A avea -. A studia cu -. 3) Per-soană competentă. A consulta o -. [G.-D. competenței] franceza competence

7 * Cuvantul cu diacritice: competénță
Cuvantul fara diacritice: competenta

Definitie: COMPETENȚĂ substantiv feminin 1. Pricepere, cădere de a se pronunța asupra unei probleme, de a face ceva; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etcetera de a exercita anumite atribuții. ♢ A fi de competența cuiva = a intra în atribuțiile cuiva; a-și declina competența = a se declara fără autoritate sau fără pregătirea necesară pentru a se pronunța într-o problemă. 2. Particularitate a unui agent morfogenetic (apă, vânt, ghețar) de a deplasa elementele unei roci. [Varianta competință substantiv feminin / conform franceza competence, limba italiana competenza, limba latina competentia].