Complăcea
Definitie, sens si explicatie
1Complăcea, complac, verb Ii.
Reflexiv A gasi o multumire completa in ceva; (peior.) a se multumi cu o anumita situatie fara a incerca sa o depaseasca. [Varianta: Complace verb Iii] – Con1- + Placea (dupa franceza complaire).
Reflexiv A gasi o multumire completa in ceva; (peior.) a se multumi cu o anumita situatie fara a incerca sa o depaseasca. [Varianta: Complace verb Iii] – Con1- + Placea (dupa franceza complaire).
2Complăcea verb reflexiv a se simti bine intr-o anumita situatie; a gasi multumire in ceva. (dupa franceza complaire)
3Complacea verb → placea
4A se complăcea ma complac intranzitiv 1) A avea satisfactie; a gasi placere. 2) A fi multumit de o anumita situatie (de obicei, nesatisfacatoare), fara a cauta sa o depaseasca. /con- + a placea
5Complăcea verb Ii. reflexiv A se simti bine intr-o anumita situatie; a gasi multumire completa in ceva. [P.i. complac, varianta complace verb Iii (nerecomandabil). [< Con- + Placea, dupa franceza complaire, limba italiana complacere].